Codul muncii - răspunderea patrimonială

CAPITOLUL I

Introducere în Codul muncii

Codul Muncii din România era înlocuit pentru prima oară după 30 de ani, în 2003 prin adoptarea Legii nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 72 din 5 februarie 2003, modificările operate la momentul respectiv ducând la o situaţie conflictuală pe piaţa forţei de muncă, deoarece peste 80% din schimbările efectuate erau în favoarea angajaţilor.

Astfel, în 2003 acesta prevedea 304 drepturi, din care 246 în favoarea salariaţilor şi numai 58 în favoarea angajatorilor.

În primul an în care s-a aplicat noul Cod al muncii, numărul cazurilor de conflicte de munca a crescut cu 32%.

Noul Cod al Muncii

Prin adoptarea Legii nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 225 din 31 martie 2011, s-au adus următoarele modificări Codului Muncii:

- revizuirea perioadelor de probă;

-instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora;

-modificarea condiţiilor în care se poate dispune delegarea salariatului;

-revizuirea cazurilor de încetare de drept a contractului individual de muncă pentru acoperirea anumitor situaţii nereglementate în legislaţia existentă;

-modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective;

-eliminarea interdicţiei de a face angajări pentru angajatorul care a dispus concedieri colective;

-modificarea termenului de preaviz;

-modificarea prevederilor care reglementează contractul individual de muncă pe perioada determinată;

-modificarea prevederilor privind agentul de muncă temporară;

-modificarea prevederilor referitoare la timpul de lucru, în conformitate cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii contractului individual de muncă;

-eliminarea anumitor neconcordanţe referitoare la reprezentanţii salariaţilor şi ai organizaţiilor sindicale;

-modificari ale jurisdicţiei muncii în ceea ce priveşte sarcina probei, în sensul revenirii la procedura consacrată în Codul de procedură civilă;

-introducerea de noi sancţiuni contravenţionale aplicabile angajatorilor şi angajaţilor.

CAPITOLUL II

Răspunderea patrimonială

Un capitol important din noul Cod al muncii îl reprezintă „Răspunderea patrimonială”, care cuprinde:

1. Despăgubirile acordate salariatului (art. 269)

În aceste cazuri angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legatură cu serviciul.

În cazul în care angajatorul refuză să îl despagubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.

De asemenea, angajatorul care a plătit despagubirea, îşi va recupera suma aferentă din salariatul angajatului vinovat de producerea pagubei, în condiţiile articolului 270 şi următoarele din Codul muncii modificat.