Comportamentul de Grup și Eficiența Organizațională

1. Grupuri și munca în echipă

În grupul din care fac parte (colectivul firmei de construcții la care sunt angajat pe postul de director de aprovizionare) a avut loc un conflict în momentul în care colegul de departament a fost acuzat pe nedrept de către directorul departamentului de finanțe că a întărziat la îndeplinirea sarcinilor care i-au fost acordate. Cauzele acestui conflict au fost neînțelegerile dintre cei doi angajați; lipsa de comunicare între ei a determinat apariția conflictul. Soluționarea a avut loc după două zile de conflict, moment în care directorul general a stabilit că vina nu-i aparține angajatului acuzat, ci firmei de utilaje de unde organizația se aproviziona cu materii prime, firmă ce nu a trimis la timp comanda. Rolul meu în această situație a fost de observator și de moderator al problemei, încercând să fiu imparțial.

Performanța grupului la locul de muncă este rezultatul nemijlocit al efortului angajaților, influențat de abilitățile și de perceperea (întelegerea) sarcinilor ce le revin. Așadar, performanța poate fi văzută ca fiind în strânsă relație cu efortul depus de angajați, abilitățile acestora, perceperea locului și rolului postului pe care îl ocupă fiecare memebru al grupului în cadrul organizației.

Efortul, care rezultă din motivare, se referă la cantitatea de energie (fizică și/sau mentală) utilizată de anagajați pentru îndeplinirea unei sarcini.

Abilitățile sunt caracteristicile personale ale angajaților folosite pentru îndeplinirea sarcinilor. Ele nu fluctuează prea mult într-o perioadă scurtă de timp.

Perceperea (înțelegerea) rolului în organizație se referă la direcția în care grupul crede că ar trebui să-și canalizeze eforturile în muncă.

Pentru a atinge un nivel acceptabil al performanței trebuie ca toate cele trei componente descrise mai sus să depășească un nivel acceptabil.

Contribuția personală la succesul grupului constă în asigurarea ordinii și liniștii în cadrul grupului, acest lucru fiind suficient deoarece există respect și colaborare între membrii grupului.

2. Leadership

Liderul organizație este reprezentat de directorul general. Caracteristicile de personalitate ale acestuia sunt: spirit introvertit/extrovertit, independență, încredere în sine, caracter hotărât, tendința de autoritarism, spirit amiabil/agresiv, înclinații de dominare/subordonare. Comprotamentele care îl califică ca fiind un lider de succes sunt: dovedește entuziasm, susține alți oameni, recunoaște eforturile individuale, ascultă ideile și problemele indivizilor, oferă direcții, demonstrează integritate personală, practică ceea ce predică, încurajează munca în echipă, încurajeaza în mod activ feedbackul, dezvoltă alte persoane.

Managereul general este un leader charismatic deoarece este o persoană carismatică, care au un talent nativ deosebit în a-i influenţa într-o manieră profundă pe cei din jur. Liderul organizației se caracterizează printr-o încredere foarte mare în propriile resurse, în propriile valori, dar şi în abilitatea sa de a obţine ceea ce îşi dorește.

Liderul prezintă următoarele calităţi :

-capacitatea de a creea o viziune ce este de natură să evidenţieze un viitor dorit, strălucitor pentru susţinătorii săi. Această capacitate are în vedere următoarele elemente observate la comportamentul liderului în cadrul organizației:

• articularea unei viziuni convingătoare;

• stabilirea unor aşteptări înalte;

• modelarea unor comportamente competitive.

-capacitatea de a energiza, în special printr-o implicare personală ridicată. Liderul orgnizației conduce prin propriul său exemplu, el nu cere altora să facă ceea ce el însuşi nu face. Capacitatea de energizare cuprinde următoarele aspecte întâlnite în activitatea acestuia în cadrul organizației:

• evidenţierea propriului angajament;

• exprimarea încrederii personale;

• obţinerea şi utilizarea succesului.