Evoluție și tendințe în managementul românesc

Evolutia managementului românesc de la aparitie si pânã astãzi.

România se înscrie în rândul tarilor în care preocuparile teoretice si pragmatice privind managementul firmelor au debutat foarte timpuriu. Fundamentul acestei afirmatii îl reprezinta unele realizari obtinute pe acest plan înca din perioada premergatoare primului razboi mondial. Dintre acestea mentionam ca mai semnificative doua.

Utilizarea pentru prima data în Europa a sistemului taylorist de organizare a muncii bazat pe MTM a avut loc la „Tesatoria româneasca de bumbac” din Pitesti. Rezultatele obtinute, în ciuda unor dificultati inerente începutului, au demonstrat marile posibilitati de crestere a eficientei pe care le prezinta metodele de organizare stiintifica, ceea ce s-a reflectat în apelarea la acestea într-o perioada relativ scurta si de catre alte întreprinderi din mai multe subramuri ale industriei usoare si grele.

Al doilea element semnificativ cu multiple rezonante, atât Teoreticometodologice, cât si aplicative, l-a constituit introducerea în planul de învatamânt al Academiei de Înalte stiinte Comerciale si Industriale a cursului de management al firmei. La 25 ianuarie 1916, profesorul Virgil Madgearu tinea cursul introductiv la disciplina „Studiul practic al întreprinderilor comerciale si industriale”, primul de acest fel în Europa de Sud-Est si printre primele din Europa. Prin acest curs a fost conturat obiectul de studiu al acestei stiinte, aflata pe plan mondial într-o faza incipienta de dezvoltare. (Prezentarea continutului, în O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundametele managementului organizatiei, capitolul 1).

Preocupari si actiuni sustinute pe planul teoriei si practicii managementului firmei se manifesta dupa primul razboi mondial. Animatorul actiunilor teoretice l-a constituit Institutul român pentru organizarea stiintifica a muncii (IROM) creat în anul 1927 cu contributia unor reputati oameni de stiinta: V.Madgearu, G.Titeica, D.Gusti, Gh.Ionescu-Sisesti, Gh.Marinescu s.a. Obiectivul sau principal era, conform statutului, „a face pasul necesar pentru ca România sa iasa din domeniul empirismului în domeniul organizarii rationale cu ajutorul stiintei.” Din gama de actiuni initiate si desfasurate în perioada interbelica cu sprijinul IROM si al Directiei orientarii profesionale si organizarii stiintifice a muncii din Ministerul Muncii mentionam traducerea unor lucrari de specialitate, publicarea periodicului „Buletin IROM”, ce cuprindea noutati teoretice si practice de management autohtone si straine, experimentarea de metode si tehnici în special de organizare a muncii în laboratoarele psiho-tehnice create în Valea Jiului, Bucuresti s.a. De retinut ca IROM-ul a fost foarte activ si pe plan international afiliindu-se la Consiliul International de Organizare stiintifica (CIOS) creat în anul 1924, în urma congresului de la Praga, cea mai prestigioasa organizatie stiintifica internationala în domeniul managementului, la ale carei congrese trienale a participat activ. Ca urmare a acestor actiuni în conducerea unora din marile firme, cum ar fi Malaxa, se aplicau o serie de concepte si metode avansate pentru acea perioada, ceea ce s-a reflectat în nivelul ridicat de competitivitate nu numai pe piata interna, ci si pe piata europeana. Instaurarea comunismului în perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a determinat pentru o perioada îndelungata, de aproape doua decenii, o ignorare cvasitotala a stiintei managementului. A fost o perioada de regres în planul teoriei si al practicii managementului. În învatamânt si cercetare preocuparile pentru management au fost reduse ca amploare, iar din punctul de vedere al continutului marcate puternic de doctrina comunista, politizându-le prin prisma binecunoscutelor dogme si principii privind superioritatea proprietatii socialiste asupra celei private, rolul conducator al partidului comunist, lupta de clasa etc. Cea mai mare parte din preocupari s-au referit la managementul macrosocial, bazat pe principiile economiei politice marxiste, managementul firmei fiind aproape inexistent, cu exceptia unor importuri firave din Uniunea Sovietica referitoare la organizarea întreprinderilor.