Extras din referat
Comertul electronic din Romania inregistreaza un ritm de dezvoltare deosebit de dinamic. La nivelul anului 2005 este de asteptat ca cifra tranzactiilor sa depaseasca valoarea de 50 de milioane de euro.Cauzele acestei evolutii pozitive nu sunt greu de identificat, avantajele comertului on-line, fie ca e vorba de cumparator sau de vanzator, fiind clare.
Pe langa eliminarea stresului cauzat de aglomeratie si lipsa timpului, clientul magazinelor virtuale are posibilitatea de a alege dintr-o mare varietate de produse la preturi similare celor practicate in market-urile clasice.
"Amenajarea" unui magazin virtual este mai putin costisitoare, programul este non-stop, costurile de intretinere sunt mult mai reduse iar aria de acoperire este practice nelimitata, livrarea produselor facandu-se prin intermediul serviciilor de curerat.
In acest moment in Romania exista peste 500 de magazine virtuale, insa numai o treime din ele accepta plata cu carduri bancare. In anul 2004 valoarea totala a celor 41 de mii de tranzactii prin intermediul cardurilor Visa s-a ridicat la 5.7 milioane de dolari.
Ritmul de crestere al vanzarilor, de aproximativ 15-20 % lunar, a permis ca in primele zece luni ale anului 2005 sa fie consemnate un numar de peste 450 de mii de operatiuni
Principala problema cu care s-au confruntat proprietarii magazinelor virtuale a fost inmultirea incercarilor de frauda. Astfel, chiar daca piata externa detine aproximativ 90% din numarul total al tranzactiilor, renumele hackerilor din Romania constituie un semnal de alarma pentru potentialii clienti din afara tarii.
Implementarea sistemului 3D Secure de catre compania Romcard in colaborare cu MasterCard si Visa, a permis crearea unui mediu mult mai sigur in ceea ce priveste plata cu carduri bancare.
In cadrul seminarului E-Commerce, desfasurat marti la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, Madalin Matica, Director of European Operations DotCommerce, a prezentat previziunile pentru piata romaneasca in urmatorii ani.
Astfel, in conditiile actuale de evolutie, Madalin Matica considera ca in maximum doi ani de zile va avea loc o triere la nivelul pietei , singurii supravietuitori fiind acei antrepenori care isi desfasoara activitattea dupa un plan de afaceri bine pus la punct.
Motivul principal pentru care acest tip de activitate esueaza e constituit de ideea gresita potrivit careia nivelul investitiilor intr-un magazin virtual este scazut. Accentul prea mare pus pe vanzari in detrimentul marketingului este o alta cauza majora a insuccesului in comertul pe internet.
Madalin Matica este de parere ca in anul 2007 piata romaneasca a comertului on-line va inregistra o criza, similara cu aceea din Statele Unite la inceputul anului 2000, ale carei urmari vor duce la crearea unui mediu consolidat si profesionist de desfasurare a tranzactiilor pe internet. - Ce grad de siguranta ofera comertul electronic clientilor si comerciantilor ?
Atat clientii cat si firmele sunt foarte preocupati de diferitele incertitudini legate de comertul electronic. Se constata lipsa de incredere in ceea ce priveste securitatea datelor personale in timpul transferurilor in cadrul tranzactiilor electronice. Clientii sunt inca neincrezatori, dar expertii sunt de parere ca tranzactiile in comertul electronic au un grad mai mare de siguranta decat banalele cumparaturi efectuate prin cardul de credit.
- Ce dimensiune economica are comertul electronic ?
Tranzactionarea electronica a marfurilor si serviciilor constituie o extensie a comertului actual. Se obtine astfel o eficienta sporita, in sensul reducerii costurilor si in ceea ce priveste efectul marketingului si se imbunatateste relatia beneficiar-client.
Comertul electronic faciliteaza si cooperarea intre firme. Reduce costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a firmei si ofera acces pe noi piete. In viitorul apropiat, comertul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitatii firmelor.
- Cum pot firmele mici sa beneficieze de comertul electronic ?
Comertul electronic nu este restrictionat de frontierele statelor dar depinde de existenta sau inexistenta retelelor de computere. Comertul electronic permite chiar si celor mai mici furnizori, indiferent de provenienta lor geografica, sa fie omniprezenti si sa faca afaceri in intreaga lume.
Comertul electronic influenteaza pozitiv nu numai activitatea intreprinderilor mici si mijlocii dar vine si in sprijinul clientilor, oferindu-le nenumarate optiuni.
- Care sunt cele mai mari bariere in comertul electronic ?
Comertul electronic se afla inca in faza incipienta. Clientii manifesta temeri in ceea ce priveste furtul cardurilor de credit, a confidentialitatii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic sau intampina dificultati in integrarea comenzilor si a informatiilor culese online, in activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul ca numarul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adopta solutiile comertului electronic este in crestere. Multi furnizori de servicii Internet popularizeaza sistemul de cumparare online tocmai pentru a induce un plus de incredere si consideratie.
- Ce putem cumpara prin Internet ?
Aproape tot ce dorim: carti, computere, vin, dulciuri, software etc.. Problema este ca, in aceasta explozie de oferte gen "de toate pentru toti", este greu sa gasim ceea ce cautam de fapt.
- Ce este comertul electronic ?
Pentru unele firme, comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. Pentru altele, notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari - inclusiv marketingul si vanzarea propriu-zisa. Multi oameni considera comertul electronic ca fiind orice tranzactie comerciala condusa electronic pentru cumpararea unor produse cum ar fi carti, CD-uri, bilete de calatorie si altele. Dar, comertul electronic are, in sens larg, un impact mult mai profund asupra evolutiei afacerilor si cuprinde, in fapt, nu numai noile achizitii comerciale ci si totalitatea activitatilor care sustin obiectivele de marketing ale unei firme si care pot include, spre exemplu, publicitate, vanzari, plati, activitati post-vanzare, servicii catre clienti, etc.
Ca urmare, s-a largit gama de servicii care sprijina si acorda asistenta acestui nou domeniu al afacerilor. Aceste servicii se refera la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate si semnaturile electronice, la tranzactiile online sau retelele de magazine, precum si la serviciile cu caracter general, cum ar fi consultanta, designul de pagini web, elaborarea site-urilor, s.a.
Aceasta evolutie are un impact major asupra economiei, in ceea ce priveste crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente si, in special, asupra potentialului pietei fortei de munca si a gradului de ocupare a acesteia in viitor. Datorita acestei diversitati a conditiilor de piata ce cuprinde un mare numar de furnizori de servicii si care este intr-o permanenta schimbare, se impune ca o necesitate punerea la dispozitia intreprinderilor si in special a intreprinderilor mici si mijlocii, a unei "surse" unde sa gaseasca sprijinul adecvat pentru aplicarea solutiilor comertului electronic in activitatea proprie.
Industria comertului electronic face, in general, distinctie intre tranzactiile Business-to-Business (B-2-B sau BTB) si tranzactiile Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC):
- B-2-B cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii.
- B-2-C se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul.
O noua optiune in comertul electronic este tranzactia Business-to-Employee (B-2-E), care se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Magazinele Virtuale.doc