Măsuri luate de guvernul chinez pentru îmbunătățirea calității aerului în perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2002
Mărime: 42.85KB (arhivat)
Publicat de: Lia-Marilena Nicola
Puncte necesare: 6
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE MANAGEMENT

Cuprins

  1. 1. INTRODUCERE 4
  2. 2. CONCEPTUL DE CALITATE 5
  3. 3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII 6
  4. 4. CALITATEA AERULUI DIN BEIJING ÎN 2008 6
  5. 4.1 MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA AERULUI PENTRU PERIOADA JOCURILOR OLIPICE DE LA BEIJING DIN 2008 7
  6. 4.2 MĂSURI ASUPRA TRAFICULUI RUTIER PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA 7
  7. 5. CONCLUZII 8
  8. 6. BIBLIOGRAFIE 8

Extras din referat

1. INTRODUCERE

Această lucrare prezintă primele rezultate ale măsurătorilor urmelor de gaze și aerosoli din Beijing și în apropiere, înainte și în timpul Jocurilor Olimpice din 2008. Indicele oficial al poluării aerului în apropiere de Stadionul Olimpic a relevat o asociere evidentă între calitatea aerului și meteorologie și diferite rezultate ale măsurilor de control asupra poluanților secundari și primari. Va fi nevoie de un control mai riguros al emisiilor la nivel regional pentru reducerea semnificativă a poluării cu ozon și particule fine din Beijing.

Îngrijorător atât in interiorul cât și în afara Chinei este calitatea aerului cu care sportivii și participanții se vor confrunta în timpul Jocurilor. China dorește să asigure o experiență sănătoasă și plăcută pentru toți. Cu toate acestea, nivelurile de poluare a aerului pot fi ridicate pe timp de vară în Beijing.

1. CONCEPTUL DE CALITATE

Definirea calităţii

Trăim într-o eră în care evoluţia vieţii sociale pune un accent tot mai mare pe calitate,

rezultată din diverse procese, la nivelul diverselor domenii ale dezvoltării economice şi sociale.

În generel, termenului de „calitate” (cuvântul vine de la latinescul „qualitas”, „qualis” care

înseamnă „fel de a fi”) i se pot atribui mai multe înţelesuri, în funcţie de contextul în care este

utilizat. Astfel poate semnifica:

- felul de a fi al unui lucru sau individ, însuşirile şi defectele acestuia;

- ansamblul condiţiilor de trai la un momemt dat – „calitatea vieţii”

- calitatea comercială a unui produs;

- nivelul de „excelenţă” al unui serviciu.

Pe măsura creşterii şi diversificării cererii de produse şi dezvoltării producţiei industriale,

noţiunea de „calitate” a produselor a evoluat continuu, ajungându-se astăzi, în condiţiile utilizării

calculatoarelor electronice pentru controlul calităţii, la noi semnificaţii prin noţiuni de „calitate

dirijată, asigurată, calitate totală şi management de calitate totală etc”.

Se impune o definire care să reflecte atât comţinutul complex al noţiunii cât şi caracterul ei evolutiv – dinamic. Punctul de pornire, larg acceptat, îl constituie, în primul rând, valoarea de

întrebuinţare, ca totalitate a însuşirilor care fac ca produsele să fie utile omului, diferenţiindu-le după utilitatea pe care o satisfac.

Calitatea reprezintă expresia gradului de utilitate socială a produsului, măsura în care, prin ansamblul caracteristicilor sale (tehnico-funcţionale, psiho-senzoriale şi al parametrilor economici), satisface nevoia pentru care a fost creat şi respectă restricţiile impuse de interesele generale ale societăţii, privind eficienţa social economică, precum şi protecţia mediului natural şi social.

Conform standardului ISO 8402, calitatea reprezintă ansamblul caracteristicilor unei entităţi - produs, activitate, proces, organizaţie, persoană - care conferă acesteia aptitudinea de a satisface cerinţele exprimate sau implicite. Conform unor aspecte parţiale ale calităţii unui produs sau serviciu, semnifică:

• aptitudinea de a fi utilizat sau întrebuinţat;

• satisfacerea cerinţelor clientului;

• conformitatea cu o documentaţie sau cu exigenţile beneficiarului.

Ansamblul activităţilor având ca scop obţinerea calităţii formează demersul calităţii

Produsul privit în conformitate cu acelaşi standard (ISO 8402) poate fi orice bun material

(rezultat din fabricaţie), sau imaterial (Softwar - programe, informaţii, date) şi/sau serviciu (bancare, transport, etc), care apare ca rezultat al unor activităţi şi/sau procese. Conform unor anumite orientări calitatea poate semnifica unele aspecte speciale. Astfel:

- în orientarea spre produs – calitatea este considerată o caracteristică măsurabilă;

- în orientarea spre proces – se ia în considerare punctul de vedere al producătorului, după care produsele de calitate sunt cele care satisfac cerinţele specificate; dar utilizatorul poate avea al punct de vedere;

- în orientarea spre costuri (implicit preţul de comercializare) – produs este considerat de calitate dacă oferă anumite performanţe la un nivel acceptabil de preţ. O astfel de orientare este agreată de un segment important de consumatori (în Germania 17%);

- în orientarea spre utilizator –calitatea se defineşte ca reprezentând aptitudinea produsului de a fi apt pentru utilizare (fitness for use). Reprezintă corespondenţa cu cerinţele beneficiarului privind funcţionalitatea, siguranţa în exploatare, preţul, termenul de livrare, costurile de utilizare, compatibilitatea cu mediul etc.

Calitatea este considerată o sumă de însuşiri cu caracter dinamic, întrucât cerinţele progresului

tehnic impun producţiei crearea şi realizarea permanentă a unor noi produse moderne cu caracteristici şi performanţe superioare.

Bibliografie

1. David G. Streets, Joshua S. Fu, Binyu Wang, Carolyne Yu, "Air quality during the 2008 Beijing Olympic Games:Atmospheric Environment", Elsevier.

2. Olaru Marieta, Managementul calității, ediția a 2-a, Ed. Economică, Bucureşti, 1999

3. Rusu Bogdan, Managementul calității totale și firmele mici și mijlocii, Ed. Economică, Bucureşti, 2001

4. T Wang, S Xie, "Assessment of traffic-related air pollution in the urban streets before and during the 2008 Beijing Olympic Games traffic control period:Atmospheric Environment", Elsevier, 2009

5. T. Wang, W. Nie, J. Gao, W. X. Wang, "Air quality during the 2008 Beijing Olympics: secondary pollutants and regional impact:Atmos. Chem." Phys., 10, 7603-7615, 2010

6. Tomoaki Okuda, Shinichiro Matsuur, Yuan Cheng, Linlin Liang, "The impact of transportation control measures on emission reductions during the 2008 Olympic Games in Beijing, China:Atmospheric Environment", Elsevier, 2010

Preview document

Măsuri luate de guvernul chinez pentru îmbunătățirea calității aerului în perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 - Pagina 1
Măsuri luate de guvernul chinez pentru îmbunătățirea calității aerului în perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 - Pagina 2
Măsuri luate de guvernul chinez pentru îmbunătățirea calității aerului în perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 - Pagina 3
Măsuri luate de guvernul chinez pentru îmbunătățirea calității aerului în perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 - Pagina 4
Măsuri luate de guvernul chinez pentru îmbunătățirea calității aerului în perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 - Pagina 5
Măsuri luate de guvernul chinez pentru îmbunătățirea calității aerului în perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 - Pagina 6
Măsuri luate de guvernul chinez pentru îmbunătățirea calității aerului în perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Masuri luate de guvernul chinez pentru imbunatatirea calitatii aerului in perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008.docx

Alții au mai descărcat și

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Ai nevoie de altceva?