Max Weber

1. Viata si opera lui Max Weber

Maximilian Weber (n. 21 aprilie 1864 – d. 14 iunie 1920) a fost un economist politic şi sociolog german, fiind considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei şi administrării publice. El şi-a început cariera la Universitatea din Berlin, şi mai târziu a lucrat la Universitatea Freiburg, Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Viena şi la Universitatea din Munchen. A fost o persoană influentă în politica germană contemporană, fiind unul dintre negociatorii Germaniei la Tratatul de la Versailles şi membru al comisiei însărcinate cu susţinerea Constituţiei Weimar. S-a ocupat în principal cu studiul sociologiei religiilor şi a guvernului, dar prin munca sa a adus contribuţii şi în domeniul economiei.

Cea mai cunoscută lucrare a sa este eseul Etica protestantă şi spiritul capitalismului, lucrare care a fost piatra de temelie în studiile sale de sociologie a religiilor. În această lucrare, Weber a argumentat faptul că religia este una dintre cauzele cele mai importante, care explică diferenţele de dezvoltare dintre culturile Occidentale şi cele Orientale, şi a subliniat importanţa protestantismului ascetic care a condus la naşterea capitalismului, a birocraţiei şi a statului raţional-legal din Vest.Într-o altă lucrare importantă, Politica, ca şi vocaţie, Weber defineşte statul ca o entitate ce posedă monopolul asupra folosirii legitime a forţei. Această idee a devenit o definiţie fundamentală în studiul modern al ştiinţei politice în tradiţia occidentală. Cele mai cunoscute contribuţii ale sale sunt cunoscute sub denumirea de Tezele weberiene.

Etica Protestantă şi spiritul capitalismului (Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus) este o lucrare de sociologia religiilor scrisă de Max Weber, apărută (pentru prima dată) în Germania, în anul 1904.În cadrul acestei lucrări, Max Weber îşi propune să arate că etica şi înţelegerea protestantă a lumii au influenţat în mod pozitiv dezvoltarea capitalismului.

2. Viaţa religioasă şi capitalismul

Conform viziunii protestante (şi în special a calvinismului) datoria omului în lume era aceea de a munci, realizănd cu zel planul lui Dumnezeu (omul era considerat drept o unealtă a divinităţii).Această viziune a locului şi sarcinii omului în lume, era însoţită de interdicţii deosebit de stricte privind cheltuirea banilor munciţi pe obiecte de lux sau pe orice altceva ce depăşea stricta necesitate a traiului zilnic.

Max Weber susţine că aceşti doi factori (secondaţi de interdicţiile privind ajutarea oamenilor săraci) au contribuit la reinvestirea continuă a banilor căştigaţi şi astfel (pe termen lung) la menţinerea unei economii foarte dinamice şi realizarea unor acumulări de capital considerabile.

3. MAX WEBER SI PRINCIPALELE SALE TEORII SOCIAL-ECONOMICE

În Germania secolelor 18, 19 si 20 era aproape o moda ca economistii sa fie, totodata,

sociologi, filozofi si politologi. Max Weber n-a facut exceptie de la regula. Principalul

este ca atunci când a abordat economia si stiinta despre ea, a facut-o cu profesionalism

si talent, luând în considerare firestile combinari si interconditionari cu alte domenii. De

exemplu - cu socialul si politicul. De precizat ca, combinatiile nu erau întâmplatoare, ci

firesti, cum decurgeau din natura starilor de lucruri.

4. Conceptia lui Max Weber

Considerat a fi fondatorul sociogiei religiei, odata cu publicarea – chiar în anul mortii – a lucrarii „Etica protestantasi spiritul capitalismului”, ramâne, în continuare, cel mai citat sociolog. Contrar paradigmei lui Marx, cu privire la aparitia capitalismului si dezvoltarii economico-sociale, Weber sustine ca pe lânga preconditiile paradigmei marxiste un punct important în aparitia capitalismului ar fi fost reprezentat de anumite conditii de ordin religios.