Modelul britanic de management

Pentru câștigarea celui de-al Doilea Război Mondial, Marea Britanie a a pierdut multe resurse, dar cele tehnologice şi economice nu au fost suficient distruse pentru a nu mai putea fi utilizate și, în prezent, Marea Britanie este o importantă putere economică.

O perioada mare de timp, funcţia de manager nu însemna un statut foarte înalt, aceasta având semnificaţia de subaltern, adevăraţii conducători purtând denumirea de directori. În recrutarea managerilor se punea un mai mare accent pe personalitatea și pe trecutul candidatului decât pe nivelul de pregătire.

Situaţia s-a schimbat după cel de-al Doilea Război Mondial, când marile întreprinderi au început să recruteze persoane pentru funcţia de manager. Candidații trebuiau sa fie absolvenţi de cursuri universitare.

Aceste schimbări au început cu crearea unor instituţii specializate în domeniul pregătirii managerilor. Astfel, în 1947 a fost creat “Institutul Britanic pentru Management”, care elibera o diplomă de studii de management, iar în 1960 a fost creată „Fundaţia pentru Educaţie în Management”, în prezent mai multe universităţi asigurând pregătire în domeniul managementului.

În prezent, întreprinderile din Marea Britanie cheltuiesc milioane de lire sterline pe an pentru formarea personalului, inclusiv a managerilor și foarte multe dintre ele au centre și programe de pregătire în domeniul managementului. Numeroase universităţi dispun și de cicluri de studii după licenţă în management sau în afaceri.

“Apariţia profesiei de manager în Marea Britanie a avut la bază anumiţi factori care au generat această schimbare, şi anume:

- inflaţia, creşterea şomajului şi recesiunea economică provocate de şocul petrolier din anii ’70 ai secolului trecut;

- căutarea de noi alternative la firma capitalistă tradiţională în profesionalizarea managementului, în baza transformărilor din domeniul ideologiei valorilor;

- schimbările în domeniul legislaţiei, potrivit cărora managerii puteau să obţină profit din acţiuni;

- consecinţele exercitate de către noile tehnologii asupra ansamblului forței de muncă sub aspect ergonomic organizaţional şi funcţional-profesional.”