Relația dintre management și sindicatele germane

Liderul slab este cel pe care subordonatii îl dispretuiesc.

Liderul bun este cel pe care echipa sa îl aclama.

Marele lider este cel care, împreuna cu oamenii

sai, spune: „am reusit împreuna”.

Lao Tzu

1. Managementul în Germania

Comportamentul managerial si modul de gândire german sunt puternic influentate de principiile protestante si de teoriile lui Max Weber privind eficienta sociala a structurilor organizationale. Toate acestea au condus la conceptul de „economie sociala de piata” ai caror promotori au fost membrii asa-zisului „Freiburger Kreis” (1942 – 1943), cerc de rezistenta împotriva nationalismului socialist. Între principiile importante ale sistemului social catolic se pot remarca:

- demnitatea umana - care are ca scop bunastarea oamenilor;

- solidaritatea – caracterizata prin responsabilitati comune, atât la nivel de individ, cât si la nivel de grup;

- responsabilitatea pentru propriile afaceri;

- inviolabilitatea proprietatii.

Toate acestea influenteaza succesul întreprinderilor, care, în general, depinde de modul de gândire care în Germania are la baza valori precum simtul datoriei si altele, care contribuie la dezvoltarea personalitatii.

2. Particularitati ale managerilor germani

Modul de gândire si actiune al managerilor germani a fost influentat înca de la începutul secolului trecut de lucrarile elaborate de catre Eugen Schmalenbach, Heinrich Nicklisch si Wilhelm Rieger, trei economisti care au avut pareri foarte diferite, Astfel, Schmalenbach, care a avut un aport considerabil în domeniile contabilitatii si finantelor întreprinderii, considera ca obiectivul principal al unei activitati economice nu este atât profitul, cât maximizarea satisfacerii cerintelor comunitatii. Profitul, în opinia lui, este doar un instrument de a satisface nevoile sociale.

Nicklisch, care se baza tot pe ideea cerintelor comunitatii, considera afacerea ca o activitate economica, o entitate care trebuie sa ia în considerare interesele celor care desfasoara aceasta activitate. Ideea de baza a conceptiei lui a fost de a veni în întâmpinarea nevoilor muncitorilor prin eficientizarea activitatii economice care sa aiba la baza principii etice.

Conceptia de baza a lui Rieger, care, în principal, s-a ocupat de problemele de contabilitate si finante, a constat în urmarirea maximizarii profitabilitatii prin procentul de profit la capitalul investit. În conceptia lui nu exista alta motivare pentru un întreprinzator decât profitul. Obiectivul lui principal a fost de a investiga activitatea desfasurata de catre manageri pentru a contura o „teorie a întreprinderii capitaliste”. Bazându-se pe principiile metodologice ale lui Rieger, dupa al doilea razboi mondial, Erich Gutenberg a dezvoltat o teorie potrivit careia activitatea managerilor consta în a stabili o combinatie a factorilor de productie care sa conduca la profitabilitate si eficienta economica. Între factorii de productie el include si forta de munca, ceea ce reduce însa comportamentul oamenilor în întreprindere la simple aspecte mecaniciste.