Zone Funcționale în Municipiul Galați

1.

Capitolul I.URBANISMUL

1.Urbanism sau urbanizare

Pentru funcţionarul public, fie că are atribuţii de decizie sau execuţie, ca şi pentru jurist, economist sau orice altă responsabilitate care are legătură cu managementul colectivităţilor şi gestiunea teritoriului acesteia, întâlnirea cu problemele legate de urbanism şi urbanizare devine o legitate intrinsecă a profesiei. În acest context, este deosebit de important ca distincţia dintre cele două concepte să fie clară.

Urbanismul este o ştiinţă şi o tehnică. Urbanizarea este un proces spaţial complex, în care componenta teritorială vizibilă este marcată de urbanism.

Urbanismul modern, după cum este definit în literatura de specialitate, oferă imaginea unei arte şi a unei ştiinţe puse în slujba locuitorilor aşezărilor, fie că este vorba de comune, de oraşe sau de metropole.

Amenajarea teritoriului – noţiune mai vastă şi mai complexă, integratoare a conceptului de urbanism, constituie unul dintre principalele instrumente de investigare şi cunoaştere, de previziune şi planificare, de edificare şi permanentă readaptare a mediului uman, a cadrului material creat de societate şi indispensabil existenţei sale.

Societatea contemporană este şi martora şi cauza unui fenomen extrem de periculos: mediul uman tinde să devină un mediu antiuman. Exploatarea intensivă a naturii şi extinderea mediului artificial tind să “sufoce” mediul natural şi să caracterizeze cadrul material al societăţii. Omul – în măsura în care poate fi inventiv şi constructiv – poate şi distruge ceea ce a creat, din cauza incapacităţii sale de a înţelege fenomenele în complexitatea şi globalitatea lor : pentru a-şi satisface rapid nişte interese meschine este în stare să compromită confortul şi securitatea generaţiilor viitoare.

2.Mediul Uman

Termenul de “mediu uman” este unul relativ nou (adoptat la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, Praga, 1967), el exprimând acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a celor două medii aparent contradictorii - mediul natural şi mediul artificial (creat de om) – precum şi idea de înlăturare a cauzelor care provoacă raporturi de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea umană.

Extinderea artificializării accentuate şi haotice a mediului are ca şi cauze:

• aglomerarea excesivă a industriilor perturbatoare ale mediului ambiant;

• concentrări uriaşe – ca număr şi densitate – ale populaţiei în formaţiuni urbane care depăşesc scara umană;

• dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi de transport care utilizează o suprafaţă excesivă de teren ;

• lipsa de control a unui trafic excesiv de intensificat;

• ocuparea dezordonată şi extensivă a zonelor periurbane şi rurale;

• distrugerea terenurilor agricole fertile;

• degradarea masivelor forestiere;

• poluarea atmosferei şi a apelor;

• imposibilitatea rezolvării corespunzătoare a evacuării, refolosirii, depozitării şi distrugerii deşeurilor .

În cadrul acestui mediu uman aşezările urbane ocupă un loc aparte, apariţia lor fiind o urmare a

satisfacerii unei necesităţi de apărare, a necesităţii utilizării unor căi sau a folosirii unor condiţii geoclimatice propice.Ulterior ele au luat amploare, s-au extins tinzând sa transforme tot mai mult şi mai agresiv mediul natural într-un mediu uman.

Un astfel de exemplu pe tritoriul ţării noastre este şi municipiul Galaţi.

2.

Capitolul II.MUNICIPIUL GALAŢI

1.Aşezare geografică

Municipiul Galaţi este amplasat între gurile de vărsare ale Siretului şi Prutului în Dunăre, pe malul stâng al fluviului, la 80 km în amonte de Delta Dunării, suprapunându-se pe terasele inferioare ale Câmpiei Covurluiului, având o latitudine nordică de 45°27" şi o longitudine estică de 28°02".

Oraşul Galaţi se întinde pe trei terase : Valea oraşului, cu altitudine între 5 - 7 m şi altele două, trasate aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20 - 25 m (nucleul oraşului medieval, actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care depăşesc 40 m (oraşul modern).

Viaţa comunităţilor umane a fost influenţată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primeşte în amonte apele râului Siret cu un debit mediu de 210 mc/s (cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc).

2.Istorie

Judeţul Galaţi are o climă blandă şi este bogat în resurse naturale. Fortificaţiile geto-dacice de la vărsarea Siretului în Dunăre, au fost transformate într-un castrum militar şi asezare civilă şi sunt primele dovezi ale existenţei unei aşezări umane pe aceste locuri. A fost nodul care a transmis civilizaţia romană în Moldova şi în ţările din nordul Mării Negre. Timp de secole, zona a fost traversată de drumurile comerciale romane şi greceşti. Consolidarea autorităţii statale în Moldova în secolul al XV-lea, a transformat Galaţiul într-un oraş-port, centru important economic şi comercial - singurul port liber al Romaniei timp de multe secole.

Definirea conturului urban al Galaţiului se datorează multor factori ce confirmă aproape toate teoriile existente:

• este legată de necesitatea apărării locuitorilor de năvălitori (în oraş există chiar o biserică fortificată - Biserica”Precista”),

• este datorată şi configuraţia terenului, mediul natural favorabil,

• a luat naştere prin actul de decizie al unei puteri de stat, dar

• principalul factor de dezvoltare al Galaţiului l-a constituit amplasarea lui la intersecţia principalelor drumuri – terestre sau fluviale – care au favorizat schimbul de mărfuri.

În zilele noastre municipiul Galaţi are o suprafaţă de 24 262 ha, o populaţie de 298 600 locuitori (recensământ din 2002) şi 312 172 locuitori (2007) şi o densitate a acesteia de cca 13,3 loc / ha numărându-se printre primele 10 oraşe ale ţării.

Din punct de vedere urbanistic Galaţiul se încadrează în grupa oraşelor de categoria I – oraşe mari, cu funcţiuni complexe, centre de importanţă republicană, având arii largi de influenţă.El a suferit o dezvoltare accelerată, fiind un important centru:

1. industrial – aici sunt amplasate fabrici de mobilă,de subansamble, de laminate, de produse alimentare, de ambarcaţiuni uşoare, etc. cultural( are teatre, muzee,şcoli de artă), aici sunt amplasate Combinatul Siderurgic „Mittal Steel” şi Şantierul Naval „Damen”;

2. comercial - având una dintre cele mai active camere de comerţ şi o zonă liberă de taxe vamale – porto-franco;

3. cultural – dispune de o casa de cultură şi trei teatre, de mai multe muzee, de centre culturale

4. de învăţământ – are trei universităţi, licee, şcoli şi gradiniţe

5. turistic – are numeroase hoteluri şi locuri de agrement: la Dunăre, la lacul Brateş, în Pădurea Gârboavele, etc.

3.

Capitolul III.ZONE FUNCŢIONALE ALE MUNICIPIULUI GALAŢI

1.Repartizare şi clasificare pe zone funcţionale

Conform Planului Urbanistic General din 1996, actualizat cu datele din 2002 zonele funţionale ale municipiului pot fi clasificate astfel:

Zone functionale ha %

Zonă rezidenţială(clădiri joase şi clădiri înalte)

3.195

55

Zonă pentru instituţii publice şi servicii

120 2

Zonă spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de agrement, perdele de protecţie

45 1

Zonă industrială

1.798 31

Zonă unităţi agricole

65 1

Zone cu destinaţie specială

93 1,5

Terenuri af erente căilor decomunicaţii feroviare

110 2

Terenuri aferente căilor decomunicaţii rutiere

87 1,5

Terenuri aferente căilor de comunicaţii navale

112 2

Zonă tehnico-edilitară

90 1,5

Zonă gospodărie comunală

8 0,13

Terenuri aflate permanent sub apă în intravilan

78 1

Zonă teren neconstruibil

2 0,03

Zonă teren agricol intravilan

83 1

Păduri în intravilan

43 0,69

TOTAL teren intravilan

5.848 100