Modalități de efectuare a manevrelor navale

INTRODUCERE Transportul naval, unul dintre cele mai vechi moduri de transport a apărut şi s-a dezvoltat datorită avantajelor pe care le prezintă faţă de celelalte moduri de transport: asigura transportul unei mari cantităţi de marfă la un singur voiaj, este mult mai puţin poluant, costurile de transport pe apă sunt mai mici decât cele din transportul rutier şi feroviar, amenajarea şi întreţinerea infrastructurii necesita costuri relativ reduse, constituie o verigă importantă în dezvoltarea sistemului de transport combinat, cale de transport naturală, posibilitatea de a comunica cu toate continentele, etc. Factorul hotărâtor, care a determinat dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea navelor de toate tipurile, îl reprezintă progresul etnic. Şi astăzi, după mii de ani, transportul mărfurilor se face în special pe mare. Navele s-au specializat, au devenit mai sigure în exploatare. A crescut volumul mărfurilor transportate, ca urmare crescând şi numărul navelor şi a capacităţilor acestora de transport. Cu siguranţă fiecare produs care a fost fabricat, vândut sau cumpărat a fost afectat în vreun fel de acest transport pe mare. Marina comercială este esenţială pentru bună desfăşurare a economiei mondiale. De asemenea navele au devenit extrem de scump de construit, fiind cele mai mari «vehicule» construite vreodată de mâna omului. Transportul pe mare, spre deosebire de alte tipuri de transport, terestru sau aerian, permite transportarea unei varietăţi de tipuri de marfă, începând de la chimicale, produse petroliere, mărfuri în vrac cum ar fi cărbune, minereu, cereale, bauxita şi aşa mai departe. Aşa numita «marfa generală» acoperă bunurile care sunt ambalate în cutii, butoaie, mărfuri paletizate. Din 1960 transportul containerizat a revoluţionat transportul mărfurilor pe mare. Această lucrare se referă la transportul mărfurilor pe o navă de tip mineralier. Acestea sunt nave specializate care însă au evoluat de la cargoul clasic. Acest tip de navă a început să ia amploare de la mijlocul secolului XX, dezvoltându-se rapid ca număr şi mărime, astfel încât în 1980 aproape toate mărfurile în vrac erau transportate cu nave specializate.

Mărimea acestor nave este influenţată de mai mulţi factori, printre care enumeram: capacitatea de depozitare a mărfii de către primitor, adâncimea apei în porturile de încărcare şi descărcare, trecerea navei prin anumite canale şi strâmtori care cer anumite dimensiuni ale navei, cererea de marfă, precum şi ritmul în care aceasta e cerută. Din cauza naturii lor şi a asocierii cu mărfuri aparent inofensive, aceste nave sunt considerate nave care se exploatează uşor şi nu aduc necazuri. Totuşi, exploatarea lor cere anumite particularităţi.

Transportul naval este influenţat de numeroşi factori, unii dintre aceştia acţionând sporadic şi cu efect local, în timp ce alţii se manifestă violent, independent de voinţă şi posibilităţile de control şi intervenţie ale omului, cum sunt forţele dezlănţuite ale naturii care se concretizează în: pierderi de mărfuri, avarierea navelor, modificarea comportamentului uman.

Activitatea de transport maritim este una dintre cele mai internaţionalizate activităţi şi pentru a studia economia transportului maritim este necesar a se ţine cont de evoluţia economiei mondiale. Pentru a înţelege mai bine factorii economiei şi politici ce au concurat la dezvoltarea activităţii de transport maritim este necesar a arunca o privire asupra dublei interacţiuni dintre dezvoltarea activităţii de transport maritime şi dezvoltarea economiei mondiale.

CAPITOLUL I CARACTERIZAREA GENERALĂ A NAVEI

Descrierea generala a navei Mineralierele sunt nave specializate având construcţie robustă şi cu o singură punte, cu magazii centrale şi cu tancuri de balast laterale în dreptul magaziilor, pe toată înălţimea de construcţie. Cei doi pereţi longitudinali dintre magaziile centrale şi tancurile de balast joacă rolul de separaţii longitudinale permanente. Spaţiul dublului fund din dreptul magaziilor poate 11 folosit ca tancuri de combustibil sau de balast ori formează un tunel prin care trece tubulatura de balastare. Aceste nave sunt destinate transportului de minereuri cu greutate specifică mare. Un mineralier trebuie să. Îndeplinească următoarele condiţii constructive:  Să aibe o rezistenţă longitudinala mărita ţinând seama de încărcăturile grele transportate;  Dublul fund să fie înălţat, spre a se evita pe timpul navigaţiei cu încărcătură, o înălţime metacentrică excesivă care ar supune nava la un ruliu dur;  Magaziile să fie astfel construite încât să asigure o autorizare a mărfii pe timpul încărcăturii, iar dimensiunile gurilor să permită folosirea graiferelor de mare capacitate;  Capacitatea tancurilor de balast să permită navigaţia în balast chiar pe vreme rea asigurând un pescaj convenabil;  Balastarea, debalastarea şi uscarea tancurilor să se poată face într-un timp scurt. În general la mineraliere capacitatea tancurilor de balast este aproximativ egală cu capacitatea de încărcare a magaziilor, în timp ce la navele pentru transportul bauxitei capacitatea magaziilor depăşeşte pe cea a tancurilor de balast.

Fig. 1 - Secţiune transversală a unui mineralier de mare tonaj: 1- tanc de balast lateral; 2- tanc de Combustibil sau apă; 3-minereu. Este o navă universală destinată să transporte una din următoarele mărfuri în vrac: cereale, cărbuni, minereu de fier, fosfaţi. Are o singură punte şi 7 magazii, dintre care 4 magazii scurte (începând cu nr. 1 prova) şi, 3 magazii lungi, toate dispuse alternativ (fig. 2). Magaziile scurte au câte o gură de încărcare, iar cele lungi câte două în sens longitudinal. În fiecare bord nava dispune de tancuri laterale superioare de secţiune triunghiulară folosite ca tancuri de balast, dar sunt adaptate şi pentru transportul cerealelor. Spaţiul destinat încărcării, inclusiv al tancurilor laterale superioare este de 75693 m. Spaţiul dublului fund este travers pe toată lungimea magaziilor de

un tunel şi este compartimentat formând tancuri de balast şi de combustibil. Pentru reglarea asietei se pot folosi şi picurile. Capacitatea tancurilor de balast este de 10 040 mg, dar în anumite situaţii dictate de starea vremii se pot balasta şi magaziile scurte nr.3 şi nr.5 sau numai una din ele.

1.1. Destinaţia navei Nava este destinată transportului următoarelor mărfuri în vrac:  cereale (1,225

.1, 881 m3/t);  cărbuni (1,10

.1,65 m3/t);  minereu de fier (0, 383

.0, 76 m3/1);  fosfaţi şi similare (0, 991 m3/t).

1.2. Tipul navei Nava este proiectată ca bulk-carrier cu o singură elice, cu compartiment maşini şi suprastructura la pupa. Nava are o punte continua cu teuga şi ruf pupa. Spaţiul pentru marfa este împărţit în şapte magazii cu auto rujare. Tancurile laterale superioare sunt special adaptate pentru transportul cerealelor.