Sinteza Cinematică a Mecanismului cu Camă Rezultat din Datele de Intrare

Tema : Să se efectueze prin metoda inversării miscării sintezeie cinematice a mecanismului cu camă rezultat din datele de intrare.

Capitolul I: Notiuni generale privand mecanismul cu came

Mecanismele formate dintr-un element conducator, profilat numit cama, care transmite miscarea unui element cu miscare de translatie sau oscilatie, numit tachet, se numesc mecanisme cu cama. Aceste mecanisme au în structura lor, cel putin, o cupla superioara de clasa patru. Ele sunt folosite în toate domeniile de activitate (constructii de masini, industria textila, mecanică fina, masini unelte, masini de calcul, industria alimentara ) unde sunt necesare anumite legi de miscare cerute de procesul tehnologic sau de sistemele de mecanizare si automatizare.Utilizarea lor este recomandată de o serie de avantaje: gabarit mic; proiectare usoara; durabilitate foarte buna pentru legi complicate.[1]

În constructia masinilor textile, lantul cinematic cu cama ofera urmatoarele posibilităti:

- asigura realizarea legilor de miscare, cu posibilitatea corelarii cu alte mecanisme de acelasi tip;

- realizeaza cicluri complexe de miscari, cuprinzand avansul rapid; avansul de lucru; mentinerea pe pozitie; retragerea lenta şi rapida; oprirea;

- poate fi un purtator de informaţii cu privire la un fenomen ciclic. (porniri-opriri ale elementului motor, schimbari de turatie, etc).

Mecanimul cu came este alcatuit din urmatoarele elemente:

1. Cama – poate avea o miscare de rotatie (fig. 1a) sau o miscare de translatie (fig. 1b);

2. Tachetul – poate avea diverse forme constructive şi poate executa mişcări de translatie (fig. 1a) sau de rotatie (fig. 1b);

3. Rola sau galetul – rolul este de a micsora pierderile prin frecare si de a reduce uzura elementelor in contact şi de a realize curbura minimă a profilului camei în scopul asigurarii unghiurilor de transmitere a miscarii;

4. Arc sau un element elastic care asigura prin forta contactul dintre cama şi galet sau dintre cama şi tachet.[3]

Figura 1

Capitolul II : Mecanism de tip cama plana de rotatie si tachet de oscilatie

Acest mecanism este unul dintre cele mai simple mecanisme din clasa mecanismelor cu cama, acest mecanism este reprezentat in figura 1. In timp ce cama se roteste in jurul axei de rotatie tachetul oscileaza in punctul sau de oscilatie conform profilului camei.

Se disting doua profile: unul teoretic reprezentat de dintanta dintre centul de rotatie al camei si centul rolei tachetului si un profil real fiind nimic altceva decat profilul camei.

La masinile textile miscarea organelor conduse este deosebit de importanta prin prisma rolului jucat in prelucrarea materialului textile. Teoretic elemental condus tachetul poate realize orice lege de miscare. Aceatea pot fi date intr-o are varietate de forme, in functie de destinatia mecanismului. Astfel se pot impune: legi de variatie a spatiului in scoplu obtineri unui profilului camei, de variatie a acceleratie, etc.

Cele mai utilizate legi de miscare pentru tacheti sunt: lega parabolica, cosinusoidala, sinusoidala, liniara.

Acest mecanism se poate constui prin doua metode fie prin cea analitica fie prin cea grafica, in cazul meu am ale o constuctie analitica folosind o lege de miscare cosinusoidala.[2]

Capitolul III: Date de intrare

α1 [°] α2 [°] α3 [°] α4 [°] O1O2 [mm] β [°] Rmin [mm] L [mm] r [mm] h [mm] nc [rot/min] Legea de miscare

90 105 130 35 110 30 30 90 5 50 110 sin

Tabel 1. Date de intrare

- Unghiurile de fază astfel:

• faza α1 = 90° - unghiul de rotire al tachetului în sens orar - în cazul acestei faze vitezele tachetului se consideră pozitive;

• faza α2 = 105° - unghiul de stationare, zona pe care cama are aceeasi rază;

• faza α3 = 85 - unghiul de rotatie al tachetului în sens antiorar;

• faza α4 = 55° unghiul de stationare.

Capitolul IV: Etapele constructiei grafice

4.1 Etapele constructiei grafice

Analiza mecanismelor cu cama are ca scop studierea unor mecanisme existente, pentru care nu sunt cunoscute datele de proiectare, in vederea cresterii performantelor, dar se aplica si mecanismelor noi, chiar în faza de proiectare, pentru a vedea dacă datele impuse prin tema sunt realizate.Evident, unele date rezultate din analiza servesc la proiectarea noilor mecanisme, mai ales în calculele de rezistenta, aşa cum sunt reactiunile obtinute din analiza cinetostatica.