Controlul Sanitar Veterinar al Laptelui

CRESTEREA ANIMALELOR PRODUCATOARE DE LAPTE

Animalele sunt crescute cu scopul de a asigura omului diverse produse ca: lapte, carne, lâna etc., precum si pentru munca. Cresterea animalelor presupune aplicarea celor mai indicate mijloace pentru a valorifica cele mai bune conditii capacitatea productiva a acesteia.

In toate tarile, vitele primitive sunt folosite mai mult pentru munci si în mica masura pentru lapte si carne.

Prin ameliorarea treptata a diferitelor rase primitive, s-a ajuns la obtinerea de rase perfectionate, cu productie unilaterala mixta. Rasele cu productie unilaterala sunt cele specializate pentru un singur fel de productie si anume fie pentru lapte, fie pentru carne, fie pentru lâna dupa scopul urmarit de crescator.

" CRESTEREA VACILOR PENTRU PRODUCTIA DE LAPTE

Cresterea vacilor producatoare de lapte are un scop dublu:

- în primul rând pentru cresterea de tineret pentru prasila, iar în al doilea rând pentru consum si industrializare.

Cresterea animalelor de prasila se face mai ales în regiuni îndepartate de centrele aglomerate, unde exista pasuni întinse si de buna calitate si unde laptele produs nu este necesar consumului populatiei.

În fermele specializate pentru productia de lapte se creste orice vaca buna de lapte, indiferent de rasa si aspect exterior. O parte din vitei se sacrifica, iar cealalta parte se trimie pentru crestere în gospodariile specializate pentru cresterea tineretului.

Productia de lapte de vaca merge crescând de la primul vitel pâna, la al cincilea sau al saselea, apoi începe sa scada treptat. În general la al treilea vitel se poate deduce daca o vaca este buna sau nu este buna de lapte. Daca dupa cel de al treilea vitel productia ei este mica în raport cu alimentatia si cu rasa, vaca trebuie eliminata din crescatorie fiindca nu este buna nici pentru productia de lapte, nici pentru prasila.

O vaca buna de lapte se tine în crescatorie 7  9 perioade de lactatie, deci pâna la 10  13 ani, pentru a da cât mai multi vitei, care mostenesc de obicei, de la mama, însusirile bune privind productia de lapte.

Curba productiei de lapte difera de la o rasa de vaci la alta si difera si de la un individ la altul. Unele animale produc cantitati zilnice mari de lapte, dar au o perioada de lactatie scurta, pe când altele au o perioada de lactatie mai lunga, însa productia zilnica este mai mica.

Productia de lapte a vacilor este în strânsa legatura cu rasa si cu hrana animalului. În cadrul aceleiasi rase sunt diferente mari de la un animal la altul, astfel încât rasa nu este un criteriu just de apreciere daca vaca este sau nu buna de lapte.

Corpul vacilor bune de lapte are forma de para, cu partea anterioara mai supla, iar partea posterioara bine dezvoltata.

" HRANIREA VACILOR CU LAPTE

Vacile mulgatoare vor trebui sa primeasca ca hrana atât furaje

necesare intretinerii corpului, cât si furaje destinate productiei laptelui.

Furajele care dau animalului în curs de 24 ore, pentru întretinerea corpului, constituie ratia de întretinere, iar cele necesare productiei de lapte constituie ratia de productie. Aceste doua ratii împreuna constituie ratia furajera.

Ratia de întretinere : este formata din cantitatea de furaje necesara întretinerii normale a corpului, fara ca animalul sa creasca sau sa scada în greutate. Cantitatea de furaje necesara acestei ratii variaza cu greutatea corporala a animalului.

Mai jos se dau cateva ratii de întretinere, pentru o vaca de 500 Kg.

1) 25 kg sfecla de nutret 4) 30 kg iarba de livada

4 kg fan de livada 2 kg paie

3 kg paie de grâu

2) 25 kg porumb murat 5) 20 kg porumb murat

6 kg paie de ovaz 2 kg fân, lucerna

0,5 kg tarâte de grâu sau 1 kg paie de grâu

uruiala de ovaz

3) 35 kg lucerna murata în 6) 10 kg coceni taiati

amestec cu porumb 8 kg sfecla de nutret

2 kg paie de ovaz 4 kg paie de grâu

2 paie de grâu 0,5 kg turte de floarea

soarelui