Caria Dentară

Structura tesuturilor dentare dure.

ODONTONUL

Dintele, împreuna cu aparatul sau de sustinere, constituie o unitate morfologica si functionala, pe care o numim organ dentar sau odonton. Odontonul reprezinta complexul morfologic si functional format din dinti, portiunea de os alveolar ce înconjoara radacina dintelui si continutul spatiului periodontal.

între aceste elemente se stabilesc relatii reciproce functionale, desi fiecare dintre ele are structuri diferite. Interrelatiile functionale, la nivelul odontonului, due la stabilirea unui tot armonios si, prin aceasta, la integrarea dintelui în restul organismului.

Dintele este format dintr-o parte dura, care cuprinde smaltul, dentina, cementul si o parte de tesut moale, pulpa dentara, situata în interiorul partii dure, într-o cavitate ce formeaza camera pulpara si canalul radicular.

Topografic, la un dinte se disting trei regiuni:

- coroana dintelui

- radacina dintelui

- coletul dintelui, reprezentat de o zona intermediara între coroana si radacina.

O data cu terminarea eruptiei si atingerea planului de ocluzie, coroana intra în contact permanent cu mediul bucal, în timp ce radacina ramâne adapostita în alveola. Din pacate, pe masura ce individul înainteaza în vârsta gingia si osul alveolar se atrofiaza, descoperind prin retragere radacina care, la rândul ei intra ca si coroana în contact direct cu mediul bucal.

Histogeneza odontonului

Dintii se dezvolta din ectoderm si mezoderm. La finele saptamânii a 6-a de sarcina epiteliul gurii embrionare, de origine ectodermica, prolifereaza activ în zonele celor doua viitoare arcade dentare si patrunde în tesutul mezodermal subiacent, formând câte o lama dentara primara.

Aceste îngrosari, câte una pentru fiecare maxilar, se desfac într-o lama vestibulara (lamina vestibularis) dispusa extern, care va forma ulterior gingia si vestibulul bucal si o lama dentara (lamina dentalis), care va continua sa se adânceasca în mezenchimul viitoarelor maxilare, lama din care se formeaza mugurii dentari.

în saptamâna a 10-a apar pe rand, din lamina dentalis primara, cei 10 muguri ai dintilor temporari, începând cu incisivii si caninii, în total 20 de muguri pentru ambele maxilare, corespunzând celor 20 de dinti temporari.

Tot din lama dentara primara se dezvolta si mugurii molarilor permanenti, începând cu primul molar, în luna a IV-a intrauterina, continuând cu al doilea molar permanent în primul an dupa nastere si cu mugurele molarului de minte între 3 si 5 ani.

Ceilalti muguri ai dintilor permanenti, sau de înlocuire, se formeaza începând cu luna a Hl-a intrauterina, dintr-o prelungire linguala a lamei dentare primare, numita lama dentara secundara, care se topeste, lasând în mezenchim muguri dentari a caror dezvoltare sa va continua în acelasi mod.

Celulele polului profund al mugurelui dentar prolifereaza, dar în mod uniform, ci mai mult la periferie, invaginându-se si luând initial nu o forma de calota (stadiul de calota) iar mai târziu o forma de clopot {stadiul de clopot) sau de capsula epiteliala.

Stratul extern convex devine epiteliul adamantin extern, iar stratul intern concav devine epiteliul adamantin intern. Intre cele doua straturi epiteliale se formeaza un tesut lax, denumit pulpa smaltului. Cele trei formatiuni constituie organul smaltului.

Elementele organului smaltului prezinta urmatoarea structura histologica :

- epiteliul adamantin intern, cu celule cilindrice înalte, numite amelobalste sau

adamantoblaste, celule formatoare ale smaltului. Deasupra ameloblastelor se afla un strat

intermediar de celule cubice asezate în 3 rânduri, bogate în fosfataze , cu rol în special în

procesul de mineralizare. Aceste celule lipsesc în zonele unde nu se produce smalt,

respectiv în zona viitoarei radacini.

- pulpa smaltului, alcatuita din celulele stelate anastomozate, cu o bogata

substanta intercelulara de aspect gelations; prin structura sa de rezistenta si elastica pulpa

smaltului apara epiteliul adamantin intern de presiuni si deformari.

- epiteliul adamantin extern, format din celule turtite.

În concavitatea clopotului epitelial patrunde mezenchimul local, care se densifica si formeaza papila dentara (pulpa dentara primitiva).

La finele lunii a IV-a intrauterine, la suprafata papilei dentare se diferentiaza celule numite odontoblasti, care au functia de a secreta predentina, substanta cu aspect fibrilar. Desi aceste celule se diferentiaza mai târziu decât amelobalstele, ele încep for-marea predentinei înainte ca ameloblastele sa intre în fuhctiune. Impregnarea predentinei cu saruri de calciu, activitate favorizata de fosfataza alcalina, o transforma în dentina.