Elemente de medicină internă - aspecte medico - sociale în astmul bronsic

R E Z U M A T

Astmul bronşic este o boală inflamatorie a căilor respiratorii care poate fi determinată atât de factori exogeni (praful din casă, gândacii de bucătărie) cât şi de factori endogeni (acetilcolina, catecolaminele). Mediul social (reprezentat de familie, prieteni, locul de mucă etc.) ne influenţează starea de sănătate fie într-un mod pozitiv (printr-o ambianţă plăcută), fie într-un mod negativ (printr-o stare de tensiune sau stres). Această afecţiune prezintă forme clinice particulare (astmul larvat, astmul intricat, astmul tardiv, etc.).

Analizând cazul unui pacient bolnav de astm bronşic constatăm importanţa pe care o are familia sau celelalte persoane din jur asupra stării noastre de sănătate fizică şi psihică.

1. INTRODUCERE

Acest referat se doreşte a reda o analiză a aspectelor medico-sociale în astmul bronşic. Din sursele bibliografice prezentate în această lucrare am dorit să realizez o vizualizare a etapelor şi manifestării acestei boli din perspectiva mai multor autori care consideră această afecţiune ca fiind un proces complex ce trebuie urmărit îndeaproape.

Astmul bronşic este o boală inflamatorie a căilor respiratorii destul de frecvent întâlnită, în care un rol important îl au multe celule şi elemente celulare (mastocitele, eozinefilele, limfocitele T, macrofagele, neurotrofilele şi celule epiteliale). El se caracterizează prin accese de dispnee paroxistică expiratorie (practic pacientul nu poate respira), la baza căreia se află o hiperactivitate bronşică, în care sunt implicaţi o serie de factori alergici, iritanţi şi infecţioşi. Această afecţiune se manifestă şi prin episoade repetate de wheezing, sete de aer, dureri toracice şi tuse, în special noaptea sau dimineaţa la trezire.

Pentru a trata această boală, medicul trebuie să cunoască manifestările clinice ale crizei de astm bronşic (pacientul stă la marginea patului şi se chinuie să expire).

Observând dezvoltarea acestei boli, P. H. Fisher afirmă că poate fi descrisă o fază iniţială, în care sunt implicate mai ales mastocitele, etapă care poate dura de la câteva minute la o oră, caracterizată de bronhoplasm şi edem şi o fază mai tardivă, în care sunt implicate mai ales eozinefilele, etapă care la rândul ei poate dura câteva ore şi este caraterizată de un proces inflamator, în care bronhodilatatoarele sunt mai puţin eficace decât medicamentele care inhibă activarea mastocitelor şi blochează sinteza citokinelor (cromoglicatul şi corticoizii).

În cadrul social această boală poate fi activată de diferiţi factori fizici şi chimici, aşa cum sunt praful, fumul şi substanţe iritante. Această boală are o prelevanţă de 4-5 % din populaţia generală. Raportul femei/bărbaţi pare să fie egal. În SUA, în fiecare an sunt internate aproximativ 470.000 de cazuri şi se înregistrează 5000 de decese datorate astmului. Frecvenţa internărilor este mai mare la negri şi la copii, iar mortalitatea este semnificativ crescută (comparativ cu populaţia generală) la negrii între 15-24 de ani.

Organismul uman este un subsistem al unui ecosistem şi a unui sistem social şi familiar, că el este un sistem deschis şi că trăieşte într-un mediu artificial. David Blohm afirmă că pentru abordarea eficientă eficientă a unui sistem

Pentru a-şi satisface cât mai bine nevoile sale, omul a devenit o fiinţă socială şi familială. De aceea familia joacă un rol deosebit în viaţa individului. Omul se naşte, trăieşte şi moare într-o familie. Familia îi asigură satisfacerea unor nevoi biologice, aşa cum ar fi nevoile sexuale şi de reproducere, a unor nevoi afective, aşa cum ar fi nevoia de iubire şi de protecţie reciprocă. Contribuind la satisfacerea optimă a unor nevoi, familia are de obicei o influenţă favorabilă asupra stării de sănătate a individului. Uneori însă, familia poate avea şi influenţe negative negative asupra stării de sănătate a individului. În unele familii se pot întâlni o serie întreagă de factori genetici, de factori epidemiologici, sau de factori de risc, care pot să pericliteze sănătatea membrilor ei.

2. ASTMUL BRONŞIC

O cunoaştere aprofundată a simtomelor unei astfel de afecţiuni de către medic îl poate ajuta pe pacient să-şi recapete mai uşor starea de sănătate.