Gestionarea Deșeurilor Spitalicești

Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi pentru bunăstare. Totuşi interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extreme de complexe şi dificil de evaluat. V-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă după utilizare cu acele de unică folosinţă, pansamentele, fiolele, recipientele pentru analize etc.? Ei bine, toate aceste obiecte utilizate zilnicîn spitale şi cabinete medicale devin deşeuri cu regim special şi trebuie eliminate. Problema este că nu toate spitalele dispun de crematorii, iar dacă dispun nu sunt la standardele cerute de Uniunea Europeană; prin urmare, respectivele deşeuri trebuie colectate şitransportate la anumite crematorii autorizate (nu foarte multe la ora actuală în România). Evident, fiind vorba de deşeuri cu potenţial infecţios, nici activităţile de colectare şi transport nu pot fi făcute la întâmplare, ci numai de firme specializate.

Pentru atingerea Acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului, ce include şi managementul deşeurilor medicale, primul pas care trebuie realizat de România este alinierea legislativă la normele şi standardele Uniunii Europene. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a elaborat reglementarea tehnică specifică acestui domeniu, reprezentată de Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 219/iunie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale.

Aplicarea acestei reglementări într-o manieră corectă şi eficientă, în unităţile sanitare,reduce riscul pe care îl reprezintă deşeurile medicale, în special cele pentru personalul din spitale, populaţia generală şi mediu. În momentul actual, unităţile sanitare se afla încă în etapa de implementare a legislaţiei.

Alături de Ministerul Mediului, autoritatea competenta de decizie şi control în domeniul gestionarii deşeurilor, Ministerul Sănătăţii are o serie de atribuţii în acest domeniu, atribuţii stabilite prin art. 40 din O.U.G. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 61/2006: evaluează impactul produs de deşeuri asupra sănătăţii populaţiei, elaborează strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, elaborează reglementări specifice pentru gestionarea deşeurilor medicale, controlează activităţile de gestionare a deşeurilor medicale, gestionează baza de date a deşeurilor rezultate din activitatea medicală.

Deşeuri rezultate din activitatea medicală

Prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 219/2002 au fost aprobate Normele Tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale. Potrivit art. 7 din Norme, deşeurile rezultate din activitatea medicală se clasifica, în funcţie de criterii practice, îndeşeuri nepericuloase şi deşeuri periculoase.

Definiţii şi clasificării

- deşeuri rezultate din activitatea medicală– toate deşeurile periculoase sau nepericuloasecare se produc în unitatea sanitară;

- deşeuri periculoase– deşeuri rezultate din activităţile medicale care prezintă un risc real pentru sănătatea umană şi pentru mediu, fiind generate în cursul activităţilor de diagnostic,tratament, supraveghere, prevenţia bolilor şi recuperare medicală, inclusiv cercetarea medicală şi producerea, testarea, depozitarea şi distribuţia medicamentelor şi produselor biologice;

- deşeurile nepericuloase deşeuri asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare şi a oficiilor de distribuţie a hranei; aceste deşeuri se colectează şi se îndepărtează la fel ca deşeurile menajere; deşeurile asimilabile celor menajere încetează să mai fie nepericuloase atunci când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deşeuri periculoase; următoarele materiale se includ în categoria deşeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte fluide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor care provin de la secţiile de bolicontagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticlă care nu au venit încontact cu sângele sau cu alte fluide biologice, etc.

Deşeurile periculoase rezultate din activitatea medical se clasifica în:

- deşeuri anatomo-patologice şi părţi anatomice–deşeurile care cuprind părţi anatomice,material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare. Toate aceste deşeuri se considera infecţioase, conform Precauţiunilor Universale;

- deşeuri infecţioase-deşeurile lichide sau solide care conţin sau au venit în contact cusângele sau alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinelemicroorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura,recipienţi care au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii,mănuşi,sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materialecontaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei,materiale de laborator folosite;

- deşeuri intepatoare-taietoare-deşeurile care pot produce leziuni mecanice prin înţeparesau tăiere. Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare, lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticlărie de laborator sau alta sticlărie spartă sau nu, care au venit în contact cu material infectat.