Poliomielita

ETIOLOGIE

- Virusul poliomielitic face parte din familia Picornaviridae; este un virus mic (28nm) cu 3 tipuri antigenice:

- Serotipurile sunt raspândite în mod variabil pe întregul glob (tipul 1 era întâlnit în 80-90% din cazuri înainte de vaccinare; tipul 2 este responsabil de infectiile subclinice; tipul 3 apare rar).

- Este patogen pentru om si maimuta; se poate cultiva pe celule de rinichi de maimuta, celule HeLa si celule amniotice umane.

- Rezista la eter, alcool, bromocet, frig. Este foarte sensibil la caldura (moare în 30 minute la 600C), UV, clorinarea puternica a apei.

EPIDEMIOLOGIE

- Este raspîndita pe tot globul, evoluând sub forma inaparenta, abortiva sau paralitica. În zonele temperate, la populatia nevaccinata este mai frecventa vara-toamna; la tropice este uniforma tot timpul anului.

- Aplicarea corecta a vaccinarii antipolio duce în mod rapid la scaderea morbiditatii. Orice gol în vaccinare ® reaparitia de epidemii. Tulpinile salbatice neurovirulente au disparut, fiind înlocuite de tulpini atenuate ale virusului polio-vaccinal.

- Cazurile de poliomielita care apar în tarile cu populatie vaccinata apar prin unul din urmatoarele mecanisme:

- poliomielita cu virus salbatic neurovirulent, la persoane ramase nevaccinate;

- poliomielita cu v. polio din vaccin (apare fie la copii vaccinati cu vaccin oral, fie la contactii receptivi). În acest caz boala trebuie sa apara la 4-30 zile de la vaccinarea orala (la cei vaccinati) sau la 4-60 zile la contacti.

- În cazul unui vaccin de calitate, riscul de poliomielita vaccinala este de 1/1.000.000 de vaccinari antipolio.

- Poliomielita este o boala a copilariei, copiii putând face boala din primele luni de viata. Baietii sunt afectati cu 10-30% mai frecvent decât fetele.

Sursa de infectie:

- omul infectat (bolnav sau convalescent)

- V. polio se gaseste în orofaringe si în tractul intestinal. Eliminarea de virus prin scaun este masiva (1 milion de doze infectante/g).

- Nu exista purtatori cronici de virus.

- Nu exista un rezervor extrauman de virus.

Transmiterea bolii – contact direct interuman, aerogen si pe cale fecal-orala. În conditiile deficitare ale sanitatiei ® calea indirecta, prin obiecte sau alimente contaminate. Rolul mustelor.

Contagiozitatea: mare, dar 95-98% din infectii ramân inaparente.

Receptivitatea: generala. Copiii nascuti din mame imune poseda o imunitate pasiva care dispare în 3-4 luni. Imunitatea este specifica de tip si este durabila (ani, zeci de ani).

- V. polio se multiplica în celulele epiteliale ale faringelui, intestinului si în tesutul limfatic al acestora (amigdale, gg. limfatici, placi Payer).

1. Stadiul intestinal: obligatoriu în orice infectie poliomielitica.

- Pot exista infectii inaparente ® duc la imunizarea oculta.

- Cînd apar semne discrete respiratorii sau digestive = forma abortiva.

2. Stadiul de viremie: se instaleaza atunci când apararea limfatica intestinala este depasita.

- Poate sa apara la sfîrsitul incubatiei si în cursul bolii minore; dureaza de la câteva ore ® zile.

- În aceasta faza virusul poate fi anihilat de anticorpii circulanti sau de gamaglobulinele administrate precoce; în lipsa acestora poate invada SNC.

3. Stadiul de invazie a SNC (1-2%)- dependent de puterea invaziva si paralitogena a tulpinii de v. polio si de puterea de aparare a organismului gazda.

Este favorizata de:

- efortul fizic, insolatii, surmenaj psihic, traumatisme, amigdalectomii (® forme bulbare), extractii dentare, injectii IM.

- În SNC virusul se multiplica în neuronii motori, pe care îi distruge.

TABLOUL CLINIC

- Incubatia:7-14 zile (3-35 zile); sub 7 zile în poliomielita dupa amigdalectomie.

- P prodromala= boala minora dureaza 2-4 zile. Consta din febra (37-390C), semne catarale respiratorii, dureri musculare ® mimeaza o stare gripala usoara ("gripa de vara"). Se pot adauga semne digestive (anorexie, greata, varsaturi, dureri abdominale) si o discreta coloratura nervoasa (indispozitie, insomnii, somnolenta, cefalee, dureri în membre). Evolutia se poate opri aici- infectii "abortive". În 5-10% din cazuri aceste manifestari lipsesc, boala începând direct cu faza paralitica.

- P de latenta: urmeaza 2-4 zile de sanatate aparenta.

- P de boala majora: reapare febra mare + manifestari nervoase pregnante. Revenirea temperaturii ® aspect difazic al curbei febrile "febra în dromader". Are 2 stadii: preparalitic si paralitic.

a. Stadiul preparalitic începe în momentul revenirii febrei si dureaza pâna la aparitia paraliziilor (câteva ore ® 5 zile, mai rar 10-14 zile):

- Febra depaseste 390C, are cefalee, indispozitie si iritabilitate. Dureri musculare, nevralgii, parestezii cutanate; apar contractii musculare fasciculare.

- Forta musculara este scazuta în unele segmente: capul poate sa cada pe spate ("inertia cefei"); pareze abdominale asimetrice ® ombilicul migreaza de partea sanatoasa ("semnul de migratie al ombilicului").

- ROT si reflexele cutanate scazute sau exacerbate.

- Starea de constienta este pastrata.