Prezentare Astrup

GEM Premier 3000 este un sistem portabil, creat pentru ca profesionistii din domeniul medical sa poata analiza rapid probe de sange in orice locatie spitaliceasca. Instrumentul ofera atat rezultate masurate in cea ce priveste Gazele in sange, Hematocrit, Electroliti, Glucoza si Lactatii cat si rezultate calculate.

Medicul danez, Prof. Dr. Poul Bjørndahl Astrup (1915-2000), a descris metoda de analiză a gazelor sanguine din doar 3 picături de sânge, în timpul marii epidemii de poliomielită din Dania, anul 1952/53.

Măsurarea nivelurilor gazelor de sânge, electroliţilor, glucozei, lactaţilor şi hematocritului se poate face pe sânge arterial, venos sau capilar. Recoltarea corectă a probei de sânge înainte de analizarea ei garantează faptul că informaţiile obţinute corespund direct cu starea sângelui ,,in-vivo”.

Recoltarea sangelui venos se face prin punctie venoasa Acasta manevra de rutina este o componenta importanta din repertoriul de manevre al asistentului medical. Ea trebuie efectuata in siguranta si cat mai nedureros cu putinta.

Puncţia venoasă

Reprezintă gestul medical de pătrundere – cu un ac sau cateter – în lumenul unei vene (de regulă periferică, superficială) în vederea recoltării de sânge pentru examinări de laborator. Administrarea medicamentelor, respectiv a soluţiilor perfuzabile pe cale intravenoasă constituie obiectul injecţiei, respectiv perfuziei intravenoase.

• Indicaţiile puncţiei venoase sunt următoarele:

- recoltarea unor eşantioane de sânge;

- injectarea medicamentelor pe calea de administrare intravenoasă;

- asigurarea accesului la venă pentru perfuzii de scurtă durată (reechilibrare hidro- electrolitic şi acido-bazică, administrarea preparatelor de lipide injectabile, a aminoacizilor şi a soluţiilor glucozate izotone).

•Contraindicaţiile manoperei sunt reprezentate de:

- epuizarea capitalului venos periferic, consecutivă flebitelor superficiale repetate;

- prezenţa de arsuri, eczeme sau infecţii tegumentare la locul ales pentru puncţie;

- traumatismele (fracturi) care interesează membrul unde se doreşte efectuarea puncţiei;

- paralizia membrului unde se doreşte efectuarea puncţiei.

Materialele necesare sunt reprezentate de antiseptice, garou, seringi, ace, manusi de protectie.

Locul de puncţie este reprezentat în principiu de orice venă superficială (periferică) de orice calibru, cu condiţia ca acul să fie strict în lumenul venei. În mod obişnuit, puncţia venoasă se realizează la nivelul venelor superficiale de la plica cotului, vena cubitala, vena cefalica, vena bazilica sau venele dosului mainii. Pot fi avute în vedere pentru puncţia venoasă şi vene profunde mari (subclaviculară, femurală), în situaţia când venele superficiale nu sunt vizibile sau sunt colabate (pacient aflat în şoc).

Tehnica puncţionării unei vene superficiale de la nivelul plicii cotului

Pacientul va adopta o poziţie care să asigure membrului superior o poziţie declivă.

1. vom aplica un garou strâns cu moderaţie deasupra locului ales pentru puncţie pentru a produce stază venoasă prin comprimarea exclusiv a reţelei venoase superficiale, ceea ce va face ca vena să devină voluminoasăşi perceptibilă. Pentru activarea circulaţiei venoase de întoarcere, vom solicita pacientului să execute mişcări succesive de deschidere şi închidere a pumnului.

2. vom toaleta regiunea cu antiseptice.

3. cu ajutorul policelui sau indexului mâinii stângi vom imobiliza vena care urmează a fi puncţionată, sub locul ales pentru puncţie

4. vom pătrunde cu acul montat la seringă (orientat cu secţiunea bizoului în sus) prin tegument în unghi ascuţit faţă de planul tegumentar; vom înainta puţin aproape paralel cu tegumentul pe deasupra venei, după care vom pătrunde cu acul în lumenul venei, moment în care apare senzaţia de pătrundere “în gol”.

5. vom introduce acul puţin mai adânc în venă (vom “încărca” vena pe ac), pentru ca bizoul acului să fie complet în lumen.

6. la aspiraţia exercitată cu ajutorul pistonului seringii, sângele pătrunde în aceasta.

7. după recoltarea sângelui, vom înlătura garoul şi vom extrage acul.

8. vom aplica un tampon steril imbibat în antiseptice pe locul puncţiei, solicitând pacientului să comprime cu ajutorul acestuia vena puncţionată timp de 3-5 minute, pentru a evita formarea unui hematom. Nu recomandăm flectarea antebraţului pe braţ, deoarece favorizează staza venoasă.

• Incidentele, accidentele şi complicaţiile puncţiei venoase sunt repezentate de:

- imposibilitatea de puncţionare a unei vene superficiale – situaţie întâlnită la obezi, persoane cu vene subţiri ori sclerozate ca urmare a multor injecţii intravenoase făcute anterior, precum şi la persoane aflate în şoc (colaps); impune puncţionarea unei vene profunde sau descoperire de venă;

- neexteriorizarea de sânge la aspiraţie – în situaţia în care bizoul acului nu a pătruns complet în lumen, ori dacă vârful acului a trecut prin ambii pereţi ai venei şi a ajuns înapoia acesteia; puncţia va trebui repetată în alt loc;

- puncţionarea inadvertentă a unei artere învecinate – se recunoşte după aspectul arterial al sângelui exteriorizat;

- lezarea nervului median în foseta antecubitală;

- hematomul la locul puncţiei – prin nerespectarea indicaţiei de comprimare a venei

puncţionate;

- reacţia inflamatorie la locul puncţiei – consecutivă nerespectării măsurilor de asepsie şi antisepsie;

- tromboflebita superficială.