Profilaxia Bolilor Cardiovasculare

I. Introducere

Profilaxia reprezinta ansamblul masurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea aparitiei si a raspandirii bolilor. In medicina moderna, accentul cade pe masurile de tratament profilactic deoarece:

- sansa de reusita este mult mai mare;

- costurile tratamentului sunt mai mici in cazul preventiei decat in cazul tratamentului curativ.

Obiectivele principale ale medicinei preventive sunt:

- prelungirea vietii;

- scaderea imbolnavirilor;

- cresterea calitatii vietii.

Prevenirea bolilor are doua componente: prevenirea primara si prevenirea secundara. Prevenirea primara implica promovarea starii de sanatate si vaccinarea, pe cand prevenirea secundara se refera la depistarea bolilor in faze incipiente (exemplu: efectuarea de mamografii pentru a depista forme de cancer mamar inainte ca pacienta sa manifeste simptome). Exista, de asemenea, si preventie tertiara.

II. Specificitate

Profilaxia, in cadrul endocarditei lente, subacute, presupune asanarea focarelor de infectie (extractii dentare, amigdalectomie, interventii uro-genitale si investigatiile intracavitare) sub protectia de antibiotice: Penicilina, Ampicilina, Eritromicina, dupa caz. De asemenea, tratamentul igieno-dietetic consta in repaus la pat, regim hipocaloric, bogat in proteine si vitamine (C si A), dieta saraca in sare (in insuficienta cardiaca).

In endocardita reumatismala –principala manifestare a reumatismului articular acutv (R.A.A.)-, preofilaxia presupune tratamentul continuu cu Penicilina (Moldamin) -1200000 u.i., la 14 zile), 5 ani de la episodul acut pana la 20 de ani. Cand cooperarea bolnavului este sigura, se recurge la Penicilina V (2 comprimate/zi); se practica amigdalectomia si se asaneaza infectiile de focar, dentare, sub protectie de penicilina (1-2 milioane u.i./zi, i.m., la 6 ore). Toate infectiile streptococice se trateaza cu doze bactericide de Penicilina.

In stenoza mitrala tratamentul profilactic urmareste prevenirea recidivelor reumatismale, a endocarditei lente si a insuficientei cardiace, prin evitarea eforturilor, dieta hiposodata, tratamentul infectiilor streptococice, o profilaxie de lunga durata cu Penicilina. In stadiul de stenoza compensata se administreaza uneori calmante si se recomanda un regim de crutare. In aceste cazuri, sarcinile sunt adesea posibile, fara incidente. Cand apare hipertensiunea pulmonara, in special hemoptiziile, emboliile, edemul pulmonar si tulburarile de ritm, se recomanda interventia chirurgicala (comisurotomie).

Profilaxia stenozei aortice, insuficientei aortice si insuficientei mitrale presupun efectuarea aceluiasi tratament ca si in cazul stenozei mitrale.

Raportandu-ne la bolile pericadrului (pericardita acuta, pericardita cronica constrictiva, mediastinopericardita), profilaxia consta in regim hiposodat, diuretice, paracenteze, eventual tonicardiace, corectarea hipoproteinemiei Sigurul tratament eficace este cel chirugical, tratamentul avand loc dupa stingerea procesului evolutiv, dar inainte insa de a fi aparut leziuni hepatice si miocardice ireversibile.

Bolile congenitale ale inimii (cardiopatii congenitale cianogene sau necianogene) sunt anomalii ale inimii sau ale marilor vase, aparute in timpul vietii intrauterine. Survin intre a cincea si a opta saptamana de viata embrionara, cand atriile si ventriculii sunt separate in doua jumatati printr-un sept. In etiologia lor intervin factori ereditari si externi –de mediu, dintre care cei mai frecventi sunt virozele, indeosebi rubeola, varicela, gripa, medicamentele teratogene si iradierea mamei in primele luni de sarcina.

Profilaxia tulburarilor de ritm cardiac (aritmiile), respectiv tulburarile in formarea stimulilor (aritmii sinusale, aritmii ectopice –extrasinusale-) presupune inlaturarea suemenajului, cafelei, tutunului si alcoolului. Se recomanda odihna, asanarea infectiilor de focar si administrarea de tranchilizante (Meprobamat 2-3 comprimate/zi, Napoton 1-3/zi, Diazepam 1-3 comprimate de 10 mg, Hidroxizin, Atarax 2-3/zi) sau sedative (Extraveral 2-3 comprimate/zi, Bromoval 2-3 comprimate/zi, Dormital, etc.). Cand aritmia apare dupa supradozaj digitalic, se intrerupe digitala si se administreaza clorura de potasiu 3-6 g/zi.

Tratamentul profilactic al anginei pectorale presupune stabilirea cauzelor si a factorilor care precipita aparitia sau favorizeaza accesul de angor. Deoarece majoritatea cazurilor sunt urmarea a aterosclerozei coronariene, tratamentul va viza regimul si tratamentul aterosclerozei (va fi analizat intr-un capitol distinct). Dupa caz, se va trata anemia, hipoxemia, hipertiroidia, insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala si unele aritmii cu ritm rapid.

Trebuie combatut fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertiroidismul, stressul, cu alte cuvinte, toti factorii de risc. Efortul nu trebuie inlaturat total. Se recomanda efort dozat, in primul rand, mersul. Cand este cazul, repaus dupa mesele principale. Somnul este obligatoriu opt ore noaptea si o ora dupa-amiaza.

Regimul va fi echilibrat la normoponderali si hipocaloric la obezi. Se vor evita mesele copioase si, dupa fiecare masa, bolnavul va sta in repaus 60-90 de minute. In general, regimul va fi cel recomandat in ateroscleroza, obezitate, hiperlipoproteinemii, evitandu-se astfel, in special, acizii grasi saturati. Se va combate aerocolia (distensia colonului prin acumulare de aer sau gaz), aerogastria (prezenta excesiva a aerului in stomac si care poate duce la distensia acestui organ), si constipatia, prin supozitoare cu glicerina, administrare de ulei de parafina, etc.

Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant. Acesta se incepe cu Heparina si se continua cu Trombostop, sub controlul timpului de protrombina. Nu exista, insa, acord unanim in ceea ce priveste eficienta sa. Unii autori recomanda o tableta de Aspirina pe zi, timp mai indelungat. Monitorizarea intraarteriala a TA este cruciala; ajustare volemica (diuretice sau perfuzii) la nevoie; se vor lua in considerare cauzele extracardiace de hipotensiune: hipovolemia, aritmia acuta sau septicemia.

In pericardita, tratamentul vizeaza trei elemente majore: repausul la pat, combaterea durerii si tratamentul anticoagulant. Repausul la pat este obligatoriu in toate formele. Monitorizarea starii bolnavului si o alimentatie hidro-zaharata (sucuri de fructe, compot, ceai slab, lapte diluat cu apa) sunt recomandate. Progresiv, dieta va fi completata, in a patra saptamana revenindu-se la regimul normal (hipocaloric, sarac in lipide si sare). Fumatul este interzis, iar cafeaua este permisa in cantitati moderate. Repausul va dura, in medie, 3-4 saptamani (unii recomanda mobilizarea precoce) si va fi complet (fizic si psihic), iar pozitia – semisezanda.