Lemnul

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale

economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria

textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive etc. El

se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie.

În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din

foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii

ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în

circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala

pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte

specii tari si 8,4% alte specii moi.

Specialistii au apreciat ca la începutul mileniului trei va aparea o penurie

de lemn de esenta moale, în special în Europa Occidentala, SUA si Japonia, în timp

ce productia de lemn de esenta tare va fi superioara cererii. De asemenea, se mai

estimeaza ca în aceasta perioada cantitatea de lemn industrializata va fi repartizata

astfel: circa 50% pentru hârtie, carton si ambalaje, circa 25% pentru industria

mobilei, circa 20% pentru constructii si circa 5% pentru diverse utilizari

(instrumente muzicale, aparate sportive, articole de artizanat, chibrituri s.a).

În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte

mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si

datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de

mobila în multe centre ale tarii. Tara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea

lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare.

Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari:

- de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de

constructii si la fabricarea mobilei;

- reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic,

jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc.

- O serie de ramuri ale indistriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului,

respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleuri care au diferite intrebuintari;

- Celuloza din lemn este folosita in mari cantitati la fabricarea hartiei si a

fibrelor celulozice;

- Lignina din lemn reprezinta materia prima pentru fabricarea maselor plastice

si un mediu propice in cultivarea diferitilor fermenti;

- Lemnul poate fi transformat prin hidrogenare in combustibil lichid (alcool

metilic, cunoscut sub numele de metanol sau alcool de lemn), care este utilizat drept combustibil pentru automobile in unele tari, printre care Brazilia.

Structura, compozitia si proprietatile lemnului

Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop.

Structura , aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera in functie de planul de sectionare a trunchiului. In principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri:

- sectiunea transversala, perpendiculara pe axa trunchiului

- sectiunea radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului

- sectiunea tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la

inelele de crestere.

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita in general din doua tipuri de celule:

- trahee si traheide

- celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit

identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Celulele se deosebesc intre ele atat ca forma, dimensiuni, cat si prin rolul pe care il detin.

Traheele sunt tuburi capilare lungi continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze.

Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constand in forma celulei, traheidele fiind ascutite si inchise la ambele capete.

Celulele parenchim sunt celule cu pereti subtiri care au functii de rezistenta.

In structura macroscopica a lemnului se deosebesc urmatoarele zone:

- coaja

- cambiul vascular

- alburnul

- duramenul

- maduva

- inelele de crestere

- razele medulare

- porii.