Biblioteca

Proprietatile Lemnului

Valoare:

3 puncte*

Marime:

311.48Kb

Pagini:

18

Nota:
8 Proprietatile Lemnului, 8 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Merceologie


* de la numai 1.31 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea

Fisiere arhiva: (1)

  • Proprietatile Lemnului.doc
Vezi informatii descarcari anterioare

Extras din document:

1 Umiditatea
Umiditatea lemnului reprezintă o caracteristică deosebit de importantă care influenţează toate proprietăţile fizice, mecanice, de deformaţie şi tehnologice ale lemnului şi ale produselor derivate din lemn. Variaţia umidităţii duce, de asemenea, la modificarea în anumite limite a dimensiunilor elementelor.
În tabelul 1 sunt date valorile cuantificate ale efectului umidităţii asupra principalelor proprietăţi mecanice ale lemnului fără defecte, în domeniul umidităţii 8% 20%. Practic se poate considera o variaţie lineară între umiditate şi caracteristicile mecanice
Datorită variaţiei caracteristicilor lemnului cu umiditatea valorile lor sunt date pentru un conţinut standard de umiditate (în mod curent 12%) urmând ca în practică să fie corectate în funcţie de condiţiile efective de lucru ale lemnului şi umiditate. Coeficienţi de corecţie a rezistentelor sunt mui după norma românească /40/ respectiv kmod după norma europeană /30/,/38/. Coeficientul kmod ia în considerare efectul cumulat al umidităţii şi duratei de încărcare.
Umiditatea relativă (ur) sau absolută (ua) a lemnului se determină prin metoda uscării epruvetelor şi se exprimă prin raportul între cantitatea de apă şi masa lemnului în stare naturală respectiv uscată (masă constantă după o uscare la o temperatură de 103±2oC) folosind-se relaţiile:
Determinarea umidităţii se poate face şi cu metoda extracţiei de apă (STAS 83-89) sau cu ajutorul unor instrumente de măsurătoare electrice care au la bază următoarele procedee:
- măsurarea rezistenţei între doi electrozi introduşi în lemn şi alimentaţi cu un curent continuu;
- măsurarea proprietăţilor dielectrice ale lemnului plasat într-un câmp electric produs de doi electrozi amplasaţi pe suprafaţa lemnului, sub un curent alternativ.
Apa din interiorul masei lemnoase poate avea una din următoarele forme:
- apa liberă ( capilară) care umple vasele lemnului şi golurile intercelulare;
- apa legată (hidroscopică sau coloidală) care se fixează pe pereţii celulelor, între micelele ce compun aceşti pereţi;
- apa de constituţie, care face parte din substanţele chimice ce alcătuiesc masa lemnoasă.
Din punct de vedere al umidităţii masei lemnoase, respectiv a cantităţii de apă din interiorul lemnului se disting două domenii:
- domeniul higroscopic, când conţinutul de umiditate a lemnului este inferior punctului de saturaţie a fibrelor, care variază la majoritate esenţelor între 25% 35% (stabilit practic la aprox. 28%); în acest domeniul umiditatea lemnului variază funcţie de umiditatea relativă a aerului şi de temperatura mediului ambiant;
- domeniul capilar, când umiditatea este superioară punctului de saturaţie a fibrelor.
Există de asemenea situaţia în care lemnul este complet umed (umiditatea este mai mare de 40%, caracteristic lemnului aflat total în contact cu apa).
Punctul de saturaţie are o mare importanţă practică deoarece variaţia umidităţii sub această valoare duce la schimbări importante ale proprietăţilor lemnului, la schimbarea dimensiunilor acestuia şi dă naştere fenomenelor de contracţie şi de umflare.
Funcţie de umiditate există în general trei domenii şi anume:
- domeniul lemnului uscat, cu umiditate ≤ 20%;
- domeniul lemnului semiuscat, cu umiditate ≤ 30% sau maximum 35% pentru secţiuni transversale de peste 200 cm2;
- domeniul lemnului umed.
În construcţii, pentru evitarea unor fenomene negative cauzate de deformaţii de contracţie mari trebuie ca lemnul şi produsele de lemn să fie puse în operă cu o umiditate cât mai redusă posibil.
Valoarea normală a umidităţii lemnului la punerea în operă se corelează cu domeniul de utilizare. Normele germane DIN 1052 recomandă următoarele valori pentru umiditatea lemnului la punerea în operă:
- 9%±3%), la construcţii închise, încălzite;
- 12%±3%, la construcţii închise, neîncălzite ;
- 15%±3%, la construcţii deschise dar acoperite ;
- ≥ 18%, la construcţii supuse intemperiilor


    Documente similare:
    Preview document similar
    Hartia de Ambalaj - Determinarea Caracteristicilor
    Proiectul contine 20 pagini in format doc cu o marime totala de 29.82 KB.
    Preview document similar
    Caracterizarea Merceologica a Cascavalului
    Proiectul contine 14 pagini in format doc cu o marime totala de 13.99 KB.
    Preview document similar
    Elvila - Merceologie Nealimentara
    Proiectul contine 34 pagini in format doc cu o marime totala de 342.31 KB.
    Preview document similar
    Marfuri Nealimentare -Curs
    Cursul contine 92 pagini in format doc cu o marime totala de 149.7 KB.
    Preview document similar
    Sistemul de Ambalare Tetra - Pak
    Proiectul contine 13 pagini in format doc cu o marime totala de 277.97 KB.
    Preview document similar
    Falsificari Intalnite la Conservele de Peste
    Proiectul contine 16 pagini in format doc cu o marime totala de 38.54 KB.
    Carti recomandate:
    O carte care iti prezinta tehnici usor de urmat Prelucrarea lemnului, o pasiune pentru acasa,cu instructiuni din partea unei echipe de experti, unelte de tamplarie de la A la Z, infomatii despre diferitele tipuri de lemn si proiecte testate, prezentate cu instructiuni, pentru a va putea construi propria mobila. Toate acestea ilustrate in peste... citeste tot
    Teodor Baconsky
    Albumul Biserici de lemn din Maramures face parte dintr-o serie de sapte volume bilingve (in limbile romana si engleza) despre Romania, publicate sub patronajul UNESCO in colectia World Heritage Sites of Humanity in Romania.

    Un album bogat ilustrat, cu fotografii care dau masura geniului mesterilor populari romani, Biserici de... citeste tot
    Ilie Rad
    Cartea de fata reprezinta pentru mine nu numai un demers stiintific, ci si unul afectiv. In mai 1977, publicasem, in revista Viata studenteasca, articolul Cum vorbim in sedinte (repede preluat si de Echinox, o luna mai tarziu, ambele reviste fiind renumite pentru spiritul lor de fronda fata de regimul comunist). Nu stiam atunci de existenta... citeste tot