Studiul compatibilității om-aliment-ambalaj-mediu

1. Introducere

În ultimii ani, relatia complexa produs-ambalaj-mediu s-a deteriorat în mod serios, ambalajul fiind perceput adesea ca fata vizibila a deseurilor si a poluarii. Cetateanul devine tot mai constient de pericolele care îi ameninta habitatul, ambalajul devenind un simbol al poluarii, deci un obiectiv în lupta pentru protectia mediului.

Înainte de a se transforma în deseu, ambalajul joaca însa, un rol benefic pentru consumator, fiind recunoscute avantajele ambalajelor : o mai buna prezentare a produselor (sanatate si siguranta) si o importanta convenienta în transportul si utilizarea acestora.

Prin urmare efectele ambalajelelor, trebuie analizate pe de-o parte prin prisma rolului benefic pe care îl au asupra consumatorilor si pe de alta parte din perspectiva impactului asupra mediului.

În continuare am evidentiat cele doua aspecte sub care trebuie privit ambalajul, si am încercat sa identific problemele acute cu care se confrunta societatea, precum si eventualele moduri de solutionare a problemei în discutie.

1. Relatia om-aliment

A. Necesitatea consumului de alimente

Alimentele, care constituie una din principalele legaturi ale omului cu mediul, au o compozitie chimica eterogena, unele componente fiind mai cunoscute si mai intens cercetate pentru efectul nutritiv si calitativ pe care îl au în procesele metabolice umane.

Desi, din cele mai vechi timpuri, omul a primit din mediu substante nutritive necesare furnizarii energiei cheltuite dar si mentinerii unor constante fiziologice normale, în epoca contemporana, marea diversitate de alimente disponibile, compozitia chimica complexa a acestora, riscurile de îmbolnavire prin intermediul alimentelor ingerate, schimbarea mediului în care îsi desfasoara activitatea, toate acestea au determinat o revizuire a conceptiei despre alimentatia umana, accentuarea caracterului ei rational, constient, evidentierea alimentatiei ca factor preventiv pentru sanatate.

Activitatea de alimentatie publica impune nu numai satisfacerea dorintelor de ordin subiectiv, a placerii cauzate de consumul produselor alimentare, dar si asigurarea pentru consumatori a necesarului fiziologic de substante nutritive.

Alimentele furnizeaza organismului uman cele cinci grupe de substante necesare: glucide, lipide, substante proteice,vitamine si elemente minerale.

Asigurarea unei alimentatii rationale, înseamna de fapt relizarea unui permanent echilibru între necesarul organismului si cantitatile de substante nutritive consumate prin alimentatie.

În cazul unei alimentatii neadecvate, pentru un timp scurt procesele metabolice pot evolua normal pe baza trofinelor mobilizate din rezerve sau tesuturi cu mai mica importanta metabolica. Anumite substante nutritive sunt însa indispensabile, organismul nefiind capabil sa le sintetizeze sau tezaurizeze(aminoacizii esentiali, vitamine, elemente minerale).

Constituie o greseala nu numai neasigurarea în cantitati suficiente a uneia sau mai multor substante nutritive, ci si consumul lor exagerat, fata de nevoile reale ale organismului. Riscul este mai mare atunci când consumul abuziv al unor substante nutritive se asociaza cu insuficienta altora.