Tipuri de prelucrări prin așchiere

1.Strunjirea

Strunjirea este procedeul de prelucrare utilizat in general la realizarea suprafetelor de revolutie si este definit prin urmatoarele caracteristici:

1 -suprafata semifabricatului

2 –suprafata de aschiere

3 –aschia detasata

4 –suprafata piesei prelucrate (piesa finita)

- foloseste ca scula cutitul de strung;

- miscarea principala prin care se efectueaza aschierea , se realizeaza printr-o miscare de rotatie I (turatia n) a piesei in sensul unic in care taisul sculei poate detasa aschii ;

- miscarea de avns II (s) se realizeaza de catre cutit printr-o translatie rectilinie (curbilinie), de regula continua si simultana cu miscarea principala ;

- inaintea fiecarei treceri cutitul primeste o deplasare de reglare III (adancimea de aschiere t) in sensul patrunderii in adancime adaosului de prelucrare , cu scopul de a aduce cutitul la diametrul suprafetei de prelucrat.

Procedee de strunjire:

- strunjire longitudinala interioara, exterioara si frontala;

- strunjire de retezare, degajare si de profil;

- filetarea cu cutit a filetelor tringhiulare;

- filetare cu filiera;

- filetare cu tarozi cilindrici si conici;

- gaurire pe strung;

- alezare cilindrica si conica;

- modelarea suprafetelor cilindrice;

- finisarea cu banda abraziva.

Clasificarea strungurilor:

- dupa destinatie: -strunguri normale;

-strunguri speciale;

- dupa modul de fixare al sculelor: -strunguri simple;

-strunguri revolver;

- dupa pozitia arborelui principal: -strunguri orizontale;

-strunguri verticale;

-strunguri cu axa inclinata;

- dupa numarul de arbori principali: -cu un ax;

-cu mai multe axe;

- dupa dimensiunile maxime ale piesei de prelucrat: -strunguri mici;

-strunguri mijlocii;

-strunguri mari;

- dupa gradul de automatizare: -strunguri neautomate;

-strunguri semiautomate;

-strunguri automate;

Scule pentru prelucrarea prin strunjire

- dupa constructia capului cutitului: -cutite cu cap drept(Fig.II.1.6a);

-cutite cu cap cotit(Fig.II.1.6b);

- dupa pozitia taisului principal: -pe dreata(Fig.II.1.6c);

-pe stanga(Fig.II.1.6d);

- dupa felul suprafetei prelucrate: -pentru exterior(Fig.II.1.6e);

-pentru interior(Fig.II.1.6f);

2.Frezarea

Frezarea este operatia de aschiere executata cu ajutorul unei scule rotitoare prevazutea cu mai multe taisuri,numita freza.

Scula efectueaza miscarea principla de rotatie, iar miscarile de avans sunt executate fie de catre semifabricat, fie de catre scula.

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode:

- metode experimental statistica (cea mai utilizata);

- metoda de calcul analitic.

Alegera sculei aschietoare:

- frezele cu dinti rari se utilizeaza pentru frezarea de degrosare, cu adancimi de aschiere mari;

- frezele cu dinti marunti se utilizeaza pentru frezarea de finisare, cu adncimi de aschiere mici.

- rezistenta mecanismului de avans al masinii de frezat;

- rigiditatea dornului port-freza sau a sculei.

Tipuri de frezari:

- din punct de vedere constructiv: -freze monobloc;

-freze cu dinti montati;

- dupa modul de executare a dintilor: -freze cu dinti frezati(Fig.II.2.1a);

-freze detalonati(Fig.II.2.1b);

- dupa forma suprafetei pe care o prelucreaza: -freze cilindrice(Fig.II.2.2a);

-freze cilindro-frontale(Fig.II.2.2b);

-freze disc(Fig.II.2.2c);

-freze deget(Fig.II.2.2d);

-freze unghiulare(Fig.II.2.2e);

-freze profilate(Fig.II.2.2f);