Procedeul Tehnologic de Frezare

1. PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA

Definitia procesului tehnologic de frezare

Frezarea este procedeul tehnologic de obtinere a suprafetelor prin aschiere la care miscarea principala este de rotatie a sculei aschietoare numita freza iar miscarea de avans este executata fie de piesa fie de scula aschietoare.

Operatiile de frezare se pot clasifica dupa tipul frezei folosite, deosebindu-se schemele de frezare indicate in fig. 1.

La frezarea frontala (fig..1,b), pentru realizarea unor regimuri de aschiere cu productivitate superioara, diametrul frezei D trebuie sa fie mai mare decit latimea de aschiere (lungimea de contact t1) si anume: D = (l,25...1,5)t1

La frezarea pieselor din otel este necesara aplicarea frezarii nesimetrice: pentru piese din oteluri carbon de constructii si oteluri aliate semifabricatul de prelucrat se va pozi-tiana deplasat in directia patrunderii dintelui frezei (fig. 2,a), ceea ce asigura inceputul aschierii de catre fiecare dinte la o grosime mai mica, a aschiei; pentru piese din oteluri rezistente la temperaturi inalte si oteluri rezistente la coroziune, semifabricatul va fi pozitionat spre iesirea dintelui frezei din aschiere (fig. 2,b), ceea ce asigura iesirea din¬telui la o grosime minima, a aschiei. Nerespectarea acestor reguli are drept consecinta micsorarea apreciabila a durabilitatii frezelor frontale.

Diametrele recomandate ale frezelor sint date in tabelele 1 si 2. Aceste recomandari servesc pentru alegerea dimensiunilor sculelor din standardele corespunzatoare.

Parametrii adancime de aschiere t si lungime de contact t1, au fost notati pe schemele de frezare din fig. 1, in care se poate observa ca parametrul t se masoara paralel cu axa frezei, iar parametrul t1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei.

Regimul de aschiere la frezare se determine in ordinea urmatoare:

- se stabileste marimea adincimii de aschiere;

- se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul pe rotatie;

- se calculeaza viteza de aschiere si turatia (rot/min) ale frezei;

- se determine puterea efectiv necesara la frezare;

- se verifica posibilitatea utilizarii regimului de schiere calculat, pe masina de frezat aleasa , facandu-se comparatia cu puterea furnizata de masina-unealta.

Fig.1 FREZE PROFILATE FREZE CANELATE

a) b) c) d)

FREZA FERASTRAU FREZA CILINDRICO - FREZA

FRONTALA UNGHIULARA

e) f) g) h)

FREZE PROFILATE FREZE CANELARE

i) j) k) l)

Fig. 1 Scheme de frezare:

a-cu freza cilindrica;

b-cu freza cilindro –frontala cu alezaj;

c-frezare canal cu freza-disc;

d-frezarea unei suprafete plane laterale (prag) cu freza-disc;

e-debitare si crestare cu freza ferastrau;

f-frezare suprafata plana cu freza ciIindro-frontala cu coada;

g-frezare canal cu freza cilindro-frontaia cu coada;

h-fre¬zare cu freza unghiulara;

i-frezare cu freza profilata semirotunda convexa;

j-frezare cu freza profilata semirotunda concava;

k-frezare canal de pana cu freze pentru canelat,pe masina cu avans pendular,

l-frezare canal de pana cu freza pentru canelat, pe masina de frezat verticala.

Din punct de vedere constructiv:

Monobloc – fig.4, 7, 8 (otel rapid)

Cu dinti din carburi metalice – lipite

- fixate mecanic – fig.5

Din punct de vedere al operatiilor:

- Degrosare (dinti putini si robusti)

- Finisare (cu dinti mai multi)

Din punct de vedere al suprafetelor:

1. FREZE CILINDRICE

- cu dinti inclinati – fig.1 (cu placute din carburi metalice fixate mecanic)

- din otel rapid – fig4