Lațurile educației

1.Introducere

Caracterul strategic de realizare a educatiei se axează pe actiunea intentionată,proiectată,de durată si îndreptată asupra dezvoltării personalitătii fiintei umane.Aceasta presupune realizarea idealului educational prin intermediul laturilor(tipurilor) educatiei si obiectivelor aferente.Tipurile educatiei vizează desăvârsirea unei anumite laturi a personalitătii umane cu toate caracteristicile stadiului de dezvoltare a individului.Tipurile fundamentale de educatie,propuse de Rene Hubert sunt:educatia intelectuală,educatia morală,educatia estetică,educatia fizică si educatia profesională.

Educatia contemporană răspunde exigentelor cerute ed societate,astfel că au apărut noi tipuri de continuturi educative care influentează evolutia personalitătii si care în literatura de specialitate sunt prezentate prin sintagma de “noile educatii”,fără a putea aspira deocamdată pe deplin la statutul theoretic de “tipuri ale educatiei”.

2. Educatia intelectuală

Educatia intelectuală reprezintă pilonul pe care se vor insera celelalte laturi sau continuturi ale cunoasterii si practicii umane.Specificul ei îl reprezintă formarea si dezvoltarea capacitatilor cognitive,achizitionarea celor mai importante tehnici cognitive,asimilarea unor cunostinte descriptive si procedurale care sa-i asigure o cat mai mare autonomie cognitiva celui aflat în formă. Cuvantul intelect provine din latinescul „intellego”-întelegere,a distinge,a observa,a remarca,a intelege,a pricepe.Educatia intelectuală presupune stimularea si dezvoltarea calitatilor intelectuale.Este o latură a educatiei prezentă în toate orientările,teoriile si conceptiile pedagogice universale si romanesti. Este o parte importantă a devenirii personalitatii cu rolul de a structura,organiza,dezvolta si afirma personalitatea.Scopul principal este acela de a transforma predispozitiile in capacitati intelectuale si la asimilarea de cunostinte.

Educatia intelectuală este o parte importantă a educatiei generale avand scopuri si obiective proprii.Esentialul educatiei intelectuale constă in sarcinile si directiile de influentare a educatiei si autoinfluentarea acesteia.Educatia intelectuală are semnificatii multiple si profunde.Reprezintă o prioritate deoarece intelectul reprezintă esentialul psihicului uman.In raport cu mediul extern,cu sine,se constituie modurile ce răspund de cunoasterea nemijlocita(prin intermediul simturilor)si mijlocita(prin gandire si limaj). Astfel vorbim de achizitionarea cunostintelor,priceperilor si desprinderilor.Capacitatile intelectuale odată formate se autodezvoltă.Intelectul se construieste pe sine.Se dobandesc:experientele de cunoastere,capacitatile de cunoastere,atitudinile,aptitudinile,convingerile. Intelectul este forta care organizează personalitatea,ii dă acesteia un sens si o directie.In acelasi timp intelectul poate deveni un factor dezorganizator al personalitatii prin dezvoltarea unor atitudini mentale negative,gandire negativă care duce la distorsionarea cunoasterii si obstructionează afirmarea personalitatii.

Principii ale educatiei intelectuale: ▪Dezvoltarea intelectului prin si pentru stiinta:formarea intelectuală a omului se realizează în spiritul stiintific ceea ce coordonează modul de viată precum si mediul de viată aflat puternic sub influenta performantelor stiintei si tehnicii. ▪Dezvoltarea intelectului prin si pentru cultură:cultura este factorul principal atunci cand vorbim de conturarea tipului de personalitate.Formarea unui om cultivat este obiectul major al educatiei.A fi cultivat este similar cu a fi receptiv si a asimila valorile culturii,a le ierarhiza după anumite criterii,a dobandi libertate de gandire si libertate spirituală. ▪Dezvoltarea intelectului prin functiile informative si formative ale instruirii:cunostintele achizitionate din cadrul mai multor domenii de cunoastere se organizează în structuri.Unele sunt constant utilizate si constituie fondul principal de cunostinte si achizitii.Altele sunt activate doar în situatii speciale si alcătuiesc fondul secundar/latent. ▪Dezvoltarea intelectului in context mono-,pluri-,inter-,transdisciplinar:educatia intelectuală este prezentă la toate varstele.Atunci cand discutăm de cunostintele dintr-o singură disciplină se formează un mod de gandire specific domeniului studiat,adica o instruire monodisciplinară.Alăturarea disciplinelor permit cunoasterea pe verticală si pe orizontală ducand la o cunoastere multidisciplinară sau pluridisciplinară.

Scopurile si obiectivele educatiei intelectuale

Scopurile:

-transmiterea si asimilarea de cunostinte din domenii diferite de cunoastere -alcătuirea unei culturi generale -formarea unei culturi profesionale si de specialitate -formarea unor atitudini pozitive fată de cunoastere -deprinderi intelectuale si de adaptare la stres -formarea stilului de muncă intelectuală -dezvoltarea creativitatii -formarea conceptiei despre lume si viată

Obiective:

-dezvoltarea capacitatilor senzoriale specifice -consolidarea capacitatilor dobandite si dezvoltarea proceselor psihice implicate în cunoastere -respectarea normelor de igienă a activitatii intelectuale -dezvoltarea sentimentelor intelectuale:bucuria de a afla,de a investiga,de a descoperi,etc. -utilizarea metodelor si tehnicilor de învatare eficientă -cresterea capacitatii de integrare,organizare a cunostintelor -realizarea unei viziuni integrative asupra existentei -intelectualizarea persoanei prin stapanirea instinctelor si evitarea fanatismelor de tot felul

Evolutia societatii impune ca omul,consumator de stiinta,să fie în permanenta la curent cu noutatile din domeniu,precum si cu lucrurile utile care pot sa-i fie de folos la desfasurarea în bune conditii a activitatii de zi cu zi.