Metode Didactice Active și Interactive Folosite la Orele de Istorie

Pentru a avea cu adevărat elevul în centrul activităţii instructiv – educative, învăţătorul îndeplineşte roluri cu mult mai nuanţate decât în şcoala tradiţională. În abordarea centrată pe elev, succesul la clasă depinde de competenţele cadrului didactic de a crea oportunităţile optime de învăţare pentru fiecare elev. Astfel, în funcţie de context, învăţătorul acţionează mereu, dar adecvat şi adaptat nevoilor grupului.

Vom prezenta, în continuare, o serie de metode de învăţare activă şi interactivă, cu exemplificări concrete în cadrul lecţiilor de istorie în clasa a IV- a.

1. Prelegerea

Deşi reprezintă o metodă frecvent folosită în abordarea didactică tradiţională (cadrul didactic vorbeşte, iar elevii, cuminţi, ascultă), poate fi utilizată într-un demers didactic centrat pe achiziţiile elevului.

Text suport: Ţara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrân

• Se trezeşte interesul elevilor prin începerea prelegerii cu prezentarea, pe scurt, a lecturii „Condeiele lui Vodă”, după Dumitru Almaş. Se poate folosi şi o imagine captivantă, în strânsă legătură cu ceea ce urmează a fi predat prin intermediul prelegerii.

• Pe parcursul prezentării, pentru aprofundarea înţelegerii elevilor, se cere acestora să analizeze imaginile din manual (localizarea Ţării Româneşti pe hartă, portretul domnitorului, imaginea Mănăstirii Cozia, imagini cu aspecte ale luptelor de la Rovine şi de la Nicopole).

• Se implică elevii în timpul prelegerii, cerându-le să localizeze pe hartă localităţile Târgovişte, Rovine, Nicopole şi să descrie lupta de la Rovine, pe baza citatului şi a imaginii din manual.

• Se evită formularea unor concluzii la sfârşit şi se solicită elevilor rezolvarea următoarelor sarcini:

a) Cum explici dobânda de la Rovine a micii oştiri conduse de Mircea cel Bătrân împotriva puternicei armate otomane?

b) Completează:

Mircea cel Bătrân a fost Domn al ................. .

Principalele lupte cu turcii: .......................... .

Ctitorii: .................................... .

2. Brainstorming – ul motivează învăţarea elevilor în sensul că reprezintă formularea a cât mai multor idei legate de rezolvarea unei situaţii – problemă conturate.

Text suport: Copilăria de ieri şi de azi

Fiind două aspecte cuprinse în titlul temei, se împarte clasa în două grupe:

- grupa 1 – Copilăria de ieri

- grupa 2 – Copilăria de azi

Sarcina: Exprimarea în sarcini scurte şi concrete a tuturor ideilor în legătură cu tema dată

În continuare se parcurg următoarele etape:

• se scriu toate ideile pe o coală mare de hârtie;

• pauză de zece minute pentru aşezarea ideilor;

• se reiau ideile emise, pe rând, şi se grupează pe categorii sau cuvinte cheie;

• se analizează critic, se evaluează, se argumentează şi se contraargumentează ideile emise anterior, la nivelul grupurilor;

• se afişează ideile rezultate sub formă de propoziţii.

În cadrul unei asemenea activităţi se asigură:

- implicarea activă a tuturor participanţilor,

- exprimarea personalităţii;

- exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului;

- valorizarea ideilor fiecărui participant;

- eliberarea de prejudecăţi.