Preadolescența

in perspectiva psihofiziologiei varstelor se considera ca perioada minoratului coincide cu copilaria si adolescenta. Intre aceste doua perioade nu exista granite cronologice precis determinate. Adolescenta cuprinde doua etape, preadolescenta, de la 11-12 la 14-15 ani si adolescenta propriu-zisa, de la 14-15 ani pana la 18 ani, cand de regula, s-au produs toate modificarile psihofiziologice si biologice care marcheaza trecerea la maturitatea normala. Acest proces de transformare si evolutie a copilului insotit adesea de momente de criza, de indoieli, de nelinisti etc. se desfasoara in medii si contexte sociale diferite, cu propriile lor particularitati, influentand dezvoltarea si formarea personalitatii minorului.

Odata cu varsta adolescentei incep sa apara conflictele de autoritate, conflictele de idei, conflictele afective etc. Adolescenta este considerata “varsta contestatiei” (Vincent, 1972). Adolescentul se revolta impotriva atitudinii “protectioniste” si “paternaliste”. Preocuparea lui majora in relatia cu adultul este sa stabileasca raporturi de egalitate si nu raporturi de tipul celor dintre cel educat si educator. Contestarea reprezinta, de fapt, o etapa de maturizare psihologica. Nevoia de a contesta aproape totul nu este altceva decat reflectarea unui efort intelectual, absolut normal, de a regandi totul independent si de a nu accepta nici o idee “de-a gata”, fara ca mai intai sa o fi trecut printr-un rationament personal.

Au loc modificari de ordin fizic ample, rapide si profunde. Organismul atinge maturitatea reproductiva, fapt ce isi pune amprenta asupra intregii vieti psihice, se declanseaza o adevarata “furtuna hormonala”.

Atat baietii cat si fetele traverseaza schimbari fiziologice dramatice. Are loc o crestere exploziva in inaltime, greutate, si o dezvoltare semnificativa a musculaturii si scheletului.

- Organele reproductive se dezvolta si se maturizeaza la randul lor.

- Apar caracterele sexuale secundare.

- Schimbarile fizice si modificarile bruste ale infatisarii afecteaza conceptul de sine si personalitatea. Efectele unei maturizari prea rapide sau dimpotriva prea lente isi pun amprenta asupra adolescentului, dar de obicei se “sting” la maturitate.

Aspectul exterior se caracterizeaza prin lipsa de armonie, mainile fiind mai lungi decat trunchiul, nasul disproportionat in raport cu fata, întreaga conformatie lasand impresia unei fiinte desirate.

Se constata schimbari evidente la nivelul vietii psihice. Actele de autoritate ale parintilor sunt cu greu suportate, fiind supuse unui acut de discernamant critic daca nu sunt intemeiate si necesare. Se mainfesta o schimbare in comportamentul copilului, ce ar avea urmatoarea explicatie: Pana in aceasta perioada cunostintele parintilor, in majoritatea cazurilor au fost suficiente pentru lamurirea diferitelor probleme din viata copilului, iar capacitatea intelectuala a acestuia era inca putin dezvoltata spre a-si da seama de unele insuficiente ale parintilor. Acum insa, venind in contact cu cunostinte variate si profunde, iar gandirea dezvoltandu-se la capacitatea realului, insuficientele parintesti nu mai trec neobservate.

La aceasta varsta se dezvolta constiinta de sine, preadolescentul fiind animat de dorinta de a-si cunoaste propriile sale posibilitati, pentru a-si da seama in ce masura poate fi util colectivului.

Idealul preadolescentului este de a deveni un om util societatii, cu o inalta constiinta a datoriei, in orice domeniu ar activa (stiintific, literar, artistic, tehnic, etc.).

el mai evident semn al maturitatii sexuale la fete este menarcha sau prima menstruatie, in medie o fata are prima menstruatie la virsta de 12 ani, dupa ce au inceput sa se mareasca sinii si sa se mareasca uterul, in asemenea imprejurari se manifesta si depresia in forma cea mai grava. Aceste dezvoltari fiziologice influenteaza intr-o masura mare psihicul puberului, in unele cazuri stresurile intense traite de puber, fara ai fi acordata atentia si spriginul necerar, pot crea permise pentru aparitia unui complex de inferioritate. Menarcha nu este un moment pur fiziologic cit comporta cu putinta si semnificatie psihica. In foarte multe culturi menarcha este considerata indiciul transformarii tinerei fete in femeie. Factorii care influenteaza felul in care tinara fata traieste experienta primei menstruatii sunt informarea corecta si sustinnerea de catre persoanelor apropiate. Este normal faptul ca sporeasca interesul fetelor fata de relatia fete�baieti, sa fie mai constiente de feminitatea lor, sa fie mai mature in ceia ce priveste diferite trasaturi de personalitate. Dincauza disconfortului apare jena fata de aceste procese si uneori chiar fata de personalitatea proprie.

La baieti modificarile caracteristicelor sexuale primare includ dezvoltarea penisului, scrotului, testiculelor, glandei prostatei si a veziculelor seminale. Pe la 12 ani baietii experimenteaza de obicei prima ejaculare care poate avea loc in timpul somnului. Printre puberi se observa un interes sporit fata de dezvoltarea penisului propriu, au loc chear si multe comparatii cu semenii, in acest caz parerea semenilor are mare influenta asupra autoaprecierii preadolescentului.

Tipul fundamental de activitate in perioada pubertatii se schimba de la invatare la comunicare cu semenii in special dezvoltarea prieteniilor si formarea grupurilor de refetinta. Dar invatarea si formarea culturii generale, instruirea teoretica si practica devin prioritati ai acestei perioade de virsta. Acetea ramin mai ales prioritati conditionate de asteptarile sociale. Se produc doua schimbari importante:

O schimbare de continut, adica are loc imbogatirea substantiala a continuturilor de invatare prin marirea sferei de interese a puberului pentru domenii variate de cunostinte.

O schimbare metodologica, care se manifesta prin depasirea fazei de acumulare si stocare a informatiei.