Profilul de competență al profesorului contemporan

Personal, consider aceasta tema ca fiind una deosebit de importanta si cu un univers vast de dezbatere. Profesorul a avut si va avea mereu un rol important in viata tuturor elevilor sai. El este persoana care te initieaza pe drumul vietii, si care te ajuta sa te formezi atat pe plan intelectual, cat si pe plan sentimental sau moral.

Adesea elevii considera ca anumiti profesori nu au competenta profesionala necesara. Insa ce inseamna de fapt PROFESOR COMPETENT? Probabil ca fiecare are o parere distincta despre aceasta intrebare. Eu insa consider, ca profesorul competent este acela care reuseste in primul rand sa creeze o legatura puternica intre el si clasa, intre el si colectivitatea cu care lucreaza, sa reuseasca sa atraga elevii spre activitatea scolara, si sa castige respectul si simpatia copiilor oferindu-le si el respect, afectiune si devotament atat sentimental cat si profesional.

Este normal insa ca fiecare profesor sa aiba un mod diferit de a preda, o alta viziune asupra relatiilor pe care trebuie sa le degaje in contact cu elevii. Exista profesori mai atasati fata de colectivitate, dar exista si profesori care doresc si reusesc sa pastreze o distanta. Nu este insa recomandat ca atasamentul fata de elevi sa fie prea mare, sau dus la extrem, dar in acelasi timp consider ca nici relatiile deosebit de distante sau reci nu pot conduce spre creerea unor lucruri pozitive.

Aici intervine cheia , acel aspect care face diferenta intre profesori. Elevii considera un cadru didactic competent, aceea persoana care reuseste sa le capteze interesul, care le confera incredere, compasiune, si care ii ajuta sa se dezvolte pe toate planurile, aceea persoana care reuseste sa le castige respectul, insa care isi pastreaza in acelasi timp un statut superior, pastrand o anumita rigurozitate si conservatorism, astfel incat elevii sa fie constientii de faptul ca trebuie sa existe reguli si o educatie cuvenita.

Rolul de profesor presupune argumentarea într-un paienjenis de grupuri de referinta care pun profesorului cerinte diferentiate: el reprezinta autoritatea publica, ca reprezentant al statului, transmitator de cunostinte si educator, evaluator al elevilor, partenerul parintilor în sarcina educativa, membru în colectivul scolii, coleg. Profesiunea de educator este -fara îndoiala- încarcata de tensiune. Pentru a putea raspunde raspunde atâtor cerinte si articula oferta sa comportamentala unor solicitari diverse, el trebuie sa aiba constiinta misiunii sale, are obligatia de a observa si evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza si regiza procesul de instruire.

În structura de ansamblu a personalitatii dascalului, aptitudinea pedagogica trebuie sa detina un rol important, constituind subsistemul sau executiv, responsabil de cantitatea si calitatea produselor activitatii, ceea ce face ca dezvoltarea lor sa apara pentru munca educativa ca un obiectiv de stricta necesitate. Aptitudinea pedagogica este o formatiune psihologica compleza care, bazata pe un animit nivel de organizare si functionare a porceselor si functiilor psihice faciliteaza un comportament eficient al cadrului didactic prin operationalizarea adaptativa a întregului continut al personalitatii sale.

În cadrul aptitudinilor pedagogice putem vorbi despre aptitudinile didactice (aptitudini referitoare la capacitatea de transfer informational cu finalitate instructiva) si aptitudinile educative (aptitudini cu finalitate educativa).

Aptitudinile didactice: necesare muncii de transmitere a cunostintelor; implicate în activitatea de formare de priceperi si deprinderi de munca la elevi; necesare pentru consolidare si sistematizarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor formate; pretinse de activitatea de verificare si apreciere a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor; de organizare a activitatii didactice, de evaluare si autoevaluare a activitatii didactice.

Aptitudinile educative: necesare activitatii de formare a convingerilor morale, civice, estetice; necesare exercitarii influentei asupra vietii afective a elevilor; implicate în activitatea de formare a deprinderilor si priceperilor de munca la elevi; necesare pentru consolidarea, si sistematizarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor formate; pretinse de activitatea de verificare si apreciere a cunostintelor; de organizare a activitatii didactice; de evaluare si autoevaluare a activitatii didactice. Aptitudinea pedagogica, confera o mare flexibilitate comportamentului didactic.