Criza de la Mijlocul Vieții

Ce este criza vârstei mijlocii?

Catalogăm imediat o femeie care are toane și care se hotărăște să-și vopsească părul într-o culoare vie drept o femeie aflată în criză, exact la fel cum luăm drept o manifestare a crizei dorința unui bărbat de a-și schimba mașina. Le încadrăm în umbrela largă a crizei de la mijlocul vieții, aflată la rang de cinste datorită mass mediei generoase.

Observând teoriile populare, acestea sugerează că unii oameni întâmpină câteva dificultăți în acceptarea conștientizării că jumătate din viața lor s-a sfârșit. O altă teorie populară spune că la baza acestei crize stă modul în care cultura noastră accentuează frumusețea tinereții și virilitatea. Cuplurile încep să-și exprime insatisfacția în privința realizărilor majore din viață, incluzând cariera, familia și statutul social.

Se pare că mass-media a avut o influență hotărâtoare în împământenirea acestui termen, dar și în stabilirea conotațiilor lui. Iată cum această criză a fost asociată mult timp cu bărbații, care, o dată ajunși la mijlocul vieții, ajung să se întrebe: asta e tot? Astfel, potrivit literaturii populare, criza de la mijlocul vieții este văzută în general ca un timp de stres și dificultăți care apar în jurul vârstei de 40 de ani.

O analiză a cercetărilor concluzionează însă că această criză de la mijlocul vieții nu este genertoare de stres la nivel universal, ci doar 10 % dintre americani trec printr-o astfel de criză. Criza vârstei mijlocii este definită de cercetători ca o tulburare personală și provocări în adaptare la persoanele cu vârsta între 39 și 50 de ani, aduse la suprafață de temerile și anxietățile cu privire la îmbătrânire.

Pentru a vedea diferențele dintre percepția populară și percepția științifică, s-a făcut un studiu (Wethington, 2000), potrivit căruia 90% dintre americani au dat o definiție a crizei, dar această definiție nu coincidea cu teoriile psihologilor și ale psihanaliștilor. 26% dintre americani au declarat că s-au confuntat cu acest tip de criză, potrivit unei definiții mult mai largi decât cea exprimată de specialiști. Majoritatea participanților nu au asociat criza cu o anumită vârstă, ci mai degrabă cu evenimente majore și provocări întâlnite în anumite momente ale vieții.

Criza și caracteristicile ei

Desi este privita ca o tranzitie normala in dezvoltarea adultilor, psihologii cred ca de multe ori incepe cu un moment coplesitor cand oamenii devin constienti de faptul ca viata trece pe langa ei. Cei care au facut alegeri de viata nesatisfacatoare simt ca au o problema si ca timpul este finit pentru a o rezolva. Ei vad ca nu si-au realizat niciodata obicetivele, nu si-au asumat riscuri si poate interveni un sentiment de vinovatie. Apoi apar confuzia, indoiala, plictiseala si furia. Exista de multe ori o dorinta de a reveni la tinerete sau de a lua viata de la capat. Uneori, aceste lucruri duc la mai multe reactii extreme, inclusiv simptome de depresie, anxietate, cresterea consumului de alcool si droguri.

Cand e prezentă o criza a varstei mijlocii, aceasta ii afecteaza in general pe oamenii educati, cu venituri medii sau peste medie si varste cuprinse intre 35 si 55 ani. Poate dura de la cateva luni, la 10-12 ani. Sunt mai expuse persoanele care se identifica excesiv cu profesia, traverseaza situatii solicitante sau au insatisfactii repetate.

Mai recent, cercetatorii au pus la indoiala validitatea unei crize adevarate care se petrece la mijlocul vietii, intrebandu-se daca nu este inselator sa se atribuie aceasta dilema unei anumite varste. Unii cred ca oamenii la diferite varste, din motive de boala sau alte evenimente importante (de exemplu, pierderea unui parinte, a partenerului sau a locului de munca) reflecta asupra vietii lor si se intreaba “Ce urmeaza?”. Sau poate ca acesta etapa este un raspuns emotional la o acumulare de tensiuni, probleme financiare, casatorii nefericite, nemultumiri la locul de munca. Exista o dezbatere asupra faptului daca aceasta criza are o cauza biologica sau de mediu, unii crezand ca este in primul rand declansata de semne de imbatranire fizica – pierderea potentei la barbati si sfarsitul anilor reproductivi la femei.