Delicvența Juvenilă

DELICVENTA JUVENILA

În general despre copii se obisnuieste sa se vorbeasca cu caldura, laudativ, sa li se elogieze inocenta si frumusetea. Dar cum vorbesti despre niste copii care fura, fug de acasa, abandoneaza scoala sau chiar îsi bat parintii?

Nimeni nu se gândeste ca un copil nu se naste rau, ca ceea ce devine el la un moment dat este si rezultatul mediului familial si social în care a trait, al modului în care a fost iubit sau a fost lasat sa iubeasca de catre persoanele cele mai apropiate. Ceea ce se întâmpla în jurul lor, agresiuni, certuri, neglijenta, îi fac sa simta ca au pierdut cel mai important lucru pentru ei: afectiunea parintilor. Oare nu e adevarat ca cei mici îi înteleg mai bine pe cei mari decât invers? Aceasta lipsa de întelegere a adultilor poate face ca iubirea sa se transforme în ura. Atunci copilul se va simti singur iar, în momentul în care va avea suficienta energie si hotarâre, îsi va lua destinul în propriile mâini. Ce va face însa un copil care se simte puternic si în stare de orice atunci când cei din jurul lui considera ca nu e în stare de nimic bun? Foarte probabil lucruri rele.

Delicventa juvenila - Acest termen desemneaza ansamblul abaterilor si încalcarilor de norme sociale, sanctionate juridic, savârsite de minorii de pâna la 18 ani.

Indicatori privind înclinarea spre delicventa a copiilor sunt:

- absente frecvente de la scoala

- atitudine indiferenta fata de scoala

- atitudine rebela fata de autoritatile scolare si reprezentantii ordinii

- reactii disproportionate fata de diferite situatii si fata de colegi

- tendinta de a se asocia cu elemente depravate

- utilizarea precoce a unui limbaj obscen si violent

- minciuni si furturi frecvente, chiar înainte de vârsta de 9 ani

- preocupari sexuale precoce

- « consum » de literatura pornografica

- vizionarea foarte frecventa a filmelor cu continut necorespunzator, din punct de vedere educativ .

Aproape ca nu trece zi fara o stire legata de agresivitatea din institutiile de învatamânt. Eleve violate, filme porno cu "actori" juvenili din scoala, înjuraturi, amenintari, pumni, înjunghieri. La Craiova, o eleva a fost batuta, de prietenul ei, în toaleta scolii, iar la Cluj, un elev a aruncat o fiola cu gaz în sala de sport, bagându-si astfel 6 colegi în spital.

Concluzia pare sa fie una clara: elevii se poarta ca si cum nu mai stiu de frica nimanui si cred ca totul este permis. În unele judete din tara precum Sibiu, Hunedoara, Galati, Buzau si Constanta s-au impus uniforma si ecusoanele. De asemenea, în toata tara, scolile si liceele sunt strict pazite de jandarmi.

Învatamântul românesc devine o imensa închisoare cu program prestabilit, pentru delicventii juvenili. Este aceasta solutia? Dar cine sunt vinovatii? Profesorii, care înca sunt prinsi pe picior gresit de noul sistem; parintii, care sunt mai preocupati de serviciu decât de educatia copiilor; mass-media, care promoveaza modele artificiale si negative; inspectorii scolari, care nu monitorizeaza si nu controleaza aplicarea regulilor in scoli?

Lectia britanica ne învata astfel: „vinovatii se cauta si la scoala, si acasa”.

La nivelul Consiliului Europei exista o Charta pentru Scolile Democratice fara Violenta adoptata la Strasbourg, în 16 iulie 2004, Charta in temeiul careia, în 2004-2005, s-a realizat un proiect european la al carui continut au contribuit scoli din întreaga Europa, inclusiv tari est-europene precum Ungaria, Bulgaria, Croatia, Rusia, Macedonia, Serbia, Ucraina... mai putin România care, se pare ca, nu s-a implicat mai deloc. Aceasta Charta îsi propune sa ofere principiile care sa calauzeasca tarile Europei in actiunea de prevenire si combatere a violentei in scoala. În cele peste 170 de pagini ale Raportului Proiectului, inspirat de Charta, sunt cuprinse atât informatii concrete, cât si propuneri de masuri ce pot fi aplicate în sistemele de educatie afectate de violenta elevilor.

Din toate solutiile adoptate pâna la ora actuala, nici una nu s-a dovedit cu adevarat eficace. În cazul acesta, ce este de facut? E nevoie de un om în interiorul scolii, care sa-i cunoasca problemele, nu doar un jandarm care sa-i cunoasca doar exteriorul. Si cine ar putea fi aceasta persoana din interior, cine ar avea calificarea necesara pentru a ajuta o scoala întreaga?.. Un asistent social!

Din pacate, oamenii au o parere total gresita despre activitatea asistentilor sociali. O buna parte considera asistentii sociali precum infirmierii, datoria lor fiind cea de a mentine igiena personala a batrânilor imobilizati. Din acest punct de vedere, oamenii trebuie informati cu privirea la activitatea asistentilor social pentru ca acestia sa câstige astfel încrederea lor.

Serviciile de asistenta sociala în scoala urmaresc sa creeze conditii necesare pentru ca elevii sa-si satisfaca trebuintele educative de baza, sa-si dezvolte abilitatea de a lua decizii si de a rezolva problemele, sa fie pregatiti sa-si asume responsabilitatea pentru propria conduita. Obiectivul general al asistentului social în scoala este identificarea barierelor învatarii si îndepartarea acestora, precum si orientarea scolara profesionala. Asistentul social din scoala trebuie sa previna inadaptarea scolara si sociala prin investigarea cauzelor sociale ale inadaptarii scolare, urmarind ameliorarea relatiei scoala-familie si formarea competentelor proprii astfel încât sa distinga între conduite permise si prohibite, scopuri dezirabile si indezirabile.

Obiectivele si continutul asistentei sociale în scoala:

- sa pregateasca dosarul elevilor si sa îndrume elevii pentru orientarea scolara profesionala;

- sa pregateasca istoricul social al dezvoltarii elevilor sau „povestea vietii” lor;

- sa sustina adaptarea scolara în comunitate, acasa, la scoala, promovând frecventarea scolara prin colaborarea cu autoritatile (politia, primaria) si O.N.G.-urile;

- sa identifice resursele scolii sau ale comunitatii, necesare în realizarea obiectivelor educatiei scolare (în functie de caz si nevoi).

Sarcinile asistentului social în scoala:

- sa tina o evidenta a frecventei elevilor; în cazul în care un elev/mai multi absenteaza asistentul social trebuie sa afle motivul nefrecventarii cursurilor. Astfel sunt identificati elevii/grupe de elevi care manifesta dificultati de adaptare scolara si le poate oferi ajutor colaborând cu psihologul scolii.

- Între asistentul social si psihologul scolii, cadrele didactice, asistentul medical, logopedul, personalul auxiliar, familia elevului, trebuie sa existe o strânsa legatura;