Psihologia creativității

Cât de important este sa te îndragostesti de o idee si sa o urmaresti cu staruinta

Cercetarile au dovedit incredibila importanta a capacitatii de a te îndragosti „de ceva”, de o idee sau de imaginea viitorului. Aceasta imagine sau idee reprezinta un tel ce pare a se impune „ca de la sine”. Si daca persista în ani, asigura dezvoltarea unei structuri creative de personalitate.

Imaginea viitorului poate actiona ca o forta magnetica ce ne ordoneaza actiunile, ne da energia si curajul de a avea initiative, ne ofera solutii si ne conduce catre succes. Capacitatea de a te proiecta în viitor, adica de a visa si de a face planuri, capacitatea de a fi curios si de a te mira sunt calitati importante ale fiintei umane.

Aceste proiectii în viitor functioneaza ca seturi de trebuinte care orienteaza si selecteaza actiunile individuale.

Evolutia societatilor a fost întotdeauna dependenta de o minoritate de persoane creative, de imaginea pe care acestea au avut-o asupra viitorului. Istoria avertizeaza ca societatile care nu dispun de o imagine clara asupra viitorului dispar. Cu siguranta avem nevoie de imagini noi, pozitive asupra viitorului lumii, imagini care sa reprezinte tinte catre care ne îndreptam. De altfel, aceste imagini ale viitorului nu sunt necesare doar fiecarui individ, ci si comunitatii.

Una dintre cele mai puternice descatusari a energiei creative, a realizarilor neasteptate si a autorealizarii pare a fi capacitatea de a face o pasiune pentru propria imagine asupra viitorului, adica pentru „visul ”pe care fiecare îl avem în copilarie.

În cautarea propriei identitati

Care este relatia dintre imaginea viitorului si stabilirea propriei identitati?

Ce înseamna aceasta durabilitate a ideii-tel în evolutia individului?

Multi oameni nu viseaza, nu îsi imagineaza ce vor fi în viitor, ce vor face, ce piedici ar putea avea. Altii îsi imagineaza viitorul, dar nu cred ca ceea ce au visat în copilarie se va realiza si ca urmare renunta. Acestia nu îsi valorizeaza propriile gânduri si vise.

Importanta modelului în structurarea personalitatii adolescentului este un fapt cunoscut , ca si nevoia de izolare, corelata cu negarea valorilor adultilor, ce conditioneaza formarea imaginii de sine, adica a identitatii. În prezenta potentialitatii creative, aceasta imagine poate aparea la o vârsta mica ( 7-8 ani ) si ea este justificativa pentru o evolutie independenta, care evolutie creativa presupune o identitate mai mult sau mai putin definita din copilarie. Dar un model, indiferent de nivelul sau de claritate, permite depasirea obstacolelor si interdictiilor ce se ivesc pe parcurs.