Psihologia muncii în activitatea alimentației publice

Tema I

Introducere în psihologia activităţii de muncă în alimentaţia publică

§1. Psihologia alimentaţiei publice ca ramură a ştiinţei psihologice

Sarcina concretă a psihologiei constă în studierea faptelor, stabilirea legităţilor şi explicarea mecanismelor vieţii psihice a omului. Acest obiectiv este subordonat scopul aplicării cunoştinţelor psihologice în diverse domenii de activitate practică a oamenilor.

In prezent este greu să găseşti un domeniu al activităţii umane, unde psihologia n-ar avea importanţă aplicativă (practică). Cunoaşterea legilor vieţii psihice este necesară fiecărui om modern. Fiind legată cu diferite domenii ale practicii umane, psihologia modernă are mai multe ramuri. Fiecare persoană, care studiază psihologia, trebuie sa recunoască clar sistemul în întregime al ştiinţei psihologice moderne şi locul în acest sistem al acelei ramuri, faţă de care ea manifestă un interes deosebit.

A.V. Petrovski a propus să se pună la baza clasificării diferitelor ramuri ale psihologiei principiul dezvoltării psihicului în activitate. în calitate de bază a clasificării se accentuiază aspectul psihologică a:

a) activităţii concrete;

b) dezvoltării;

c) raportului omului ca subiect al dezvoltării şi activităţii lui încontextul societaîii, în care se realizează aceasta şi unde se dezvoltă.

Conform acestei clasificări se evidenţiază:

a) psihologia muncii, psihologia pedagogică, medicală, juridică, militară, psihologia sportului, creaţiei ştiinţifice;

b) psihologia vîrstelor, psihologia comparativă;

c)psihologia socială şi diferenţiala (psihologia personalităţii).

Manifestarea psihicului în raporturile comerciale are anumite particularităţi, care şi constituie obiectul de studiu al ramurii psihologice, numită psihologia activitaîiide munca in alimentaţie publica.

Psihologi activităţii de muncă în alimentaţia publică este strins legată cu psihologia muncii. Legităţile psihologice ale muncii se manifestă în psihologia activităţii de muncă în alimentaţia publică, care are drept obiect de studiu activitatea concretă-deservirea.

Ca ramură a ştiinţei psihologice psihologia activităţii de muncă în alimentaţia publică în acelaşi timp este subordonată psihologiei sociale. Psihologia socială studiază fenomenele psihice, care apar în procesul interacţiunii oamenilor în diferite grupuri sociale organizate şi neorganizate.

Obiect de studiu al psihologiei activităţii de muncă în alimentaţia publică sînt de asemenea raporturile şi acţiunile reciproce ale oamenilor în sistemul grupurilor organizate (diferite colective de lucrători ai sferei de deservire, colectivul unei asociaţii mari ai sferei de deservire, colectivul unui local, al unei secţii de producere, unei brigăzi aparte etc.) şi grupurilor neorganizate (consumatorii de la oraş şi de la sat, consumatorii unor anumite mărfuri, consumatorii -femei, -bărbaţi, -copii, -bătrîni, -studenţi, -elevi, -turişti etc).

Raporturile reciproce dintre chelner şi consumator, dintre barmen şi şeful localului, dintre doi consumatori - iată un şir lung de variante, un lanţ, fiecare verigă a căruia prezintă interes ştiinţific.

In sfera de deservire contactul are anumite particularităţi. Aici oamenii sînt legaţi de grijile fie despre realizarea producţiei, fie despre consumarea ei, adică contactul poartă caracterul relaţiilor de afaceri. Aici sînt strict repartizate rolurile sociale: unul este realizator, altul - consumator, şi contactele personale dintre ei în mare parte depind nu numai de particularităţile umane, dar şi de calitatea şi calităţile produselor. Particularităţile relaţiilor reciproce dintre oameni în situaţiile comerciale constituie obiectul de studiu al psihologiei activităţii de muncă în alimentaţia publică

Organizarea procesului de deservire este o noţiune generală. Ea include organizarea ofertei produselor (reclama mărfii, amenajarea mărfii la vitrină, asigurarea contactului vizual, tangibil (palpabil), olfactiv nemijlocit cu produsele, diferite feluri de consultaţii etc), caracterul deservirii comerciale (comparaţi, spre exemplu, un local cu autoservire şi un chioşc) şi, în cele din urmă, atitudinea faţă de consumator a lucrătorilor comerciali şi, în primul rînd, a chelnerilor Realizarea cu succes al procesului de deservire depinde nu numai de profesionalismul lucrătorului, dar şi de calităţile lui personale, omeneşti, de priceperea lui de a se apropia de client, de a influenţa asupra deciziei de consumare.

Psihologia activităţii de muncă în alimentaţia publică studiază diferitele acţiuni sociale ale personalităţilor, precum şi acţiunile oamenilor, care intră în componenţa grupului, întrunit de relaţiile comerciale.

Psihologia activităţii de muncă în alimentaţia publică ca ramură a ştiinţei psihologice se ocupă cu studierea, prognozarea şi formarea relaţiilor comerciale între persoane, cu reliefarea "gîndurilor şi sentimentelor" personalităţilor participante la contactul reciproc din sfera de deservire. Prin aceasta se exprimă legătura psihologiei activităţii de muncă în alimentaţia publică cu psihologia socială.

Psihologia activităţii de muncă în alimentaţia publică este chemată să studieze faptele, legităţile şi mecanismul activităţii psihice a personalităţii în condiţiile muncii profesionale a lucrătorului din sfera de deservire. Prin aceasta se exprimă legătura psihologiei activităţii de muncă în alimentaţia publică cu psihologia muncii.

Psihologia muncii este o ramura a psihologiei, care studiază psihicul omului în condiţiile de muncă. Psihologia muncii îşi pune drept scop ridicarea productivităţii muncii şi formarea calităţilor de importanţă profesională ale personalităţii. Psihologia activităţii de muncă în alimentaţia publică rezolvă aceste probleme în condiţiile concrete ale activităţii comerciale, de exemplu, determină particularităţile comerciale, în scopul raţionalizării proceselor de muncă în sfera deservirii, îmbunătăţirii alegerii şi pregătirii cadrelor profesionale.

Dezvoltarea psihologiei activităţii de muncă în alimentaţia publică este legată de realizările sferei date, de creşterea rapidă a circulaţiei produselor, perfecţionarea formelor şi metodelor de realizare a produselor, sporirea cerinţelor faţă de cultura deservirii populaţiei. Investigaţiile ştiinţifice în domeniul psihologiei activităţii de muncă în alimentaţia publică au drept scop îmbunătăţirea celui mai important indiciu al culturii consumării - deservirea consumator, bazată pe abilitatea lucrătorilor de a face procesul de deservire plăcut şi satisfăcător.