New Age și Relativismul Religios

1. Introducere – perspectiva generala asupra New Age

În ultimii ani auzim vorbindu-se din ce în ce mai mult despre New Age, despre Globalizare si despre “Noua Ordine a Lucrurilor”. De altfel, si în politica auzim deseori vorbindu-se despre New Age într-un sens mai larg. Odata cu prabusirea comunismului s-a creat o noua situtie pe plan mondial, situatie ce va înfrunta o retea de organizatii eretice. Toate aceste organizatii sunt unite de scopuri comune si de o conceptie comuna despre Dumnezeu, om si lume, pe care au luat-o de la relagiile orientale si din ocultism.

În New Age sunt cuprinse organizatii hinduiste, budiste, guruiste, neognostice, animiste, cugetarea pozitiva, masoneria, teosofia, neoidolatria, neosatanismul, vrajitoria, astrologia, hipnostimul, spiritismul, sufismul, terapiile alternative artele martiale ale Orientului, etc. Sâmburele tare al Noii Ere îl constituie grupari cu caracter totalitarist, care îsi ascund scopurile lor ideale si actioneaza în spatele unei masti înselatoare.

De multe ori s-a pus des întrebarea daca spiritualitatea New Age constituie sau nu o noua religie. Este evident ca, atât cât pentru crestini cât si pentru cei implicati în miscare, problema unei “religii New Age” nu se poate pune în termini de specialitate. Pentru new age-isti, împotrivirea fata de traditia crestina este considerata de mare importanta. Ei cred ca vremurile în care omul vroia sa se apropie de Dumnezeu sunt depasite si ca acum omul trebuie sa devina el însusi Dumnezeu.

Pentru crestini, de la întruparea Mântuitorului Hristos si pâna la sfârsitul lumii nu are cum sa mai apara o alta noua religie care sa îi calauzeasca pe oameni spre Dumnezeu. Din perspectiva crestina nici o alta credinta aparuta dupa Întruparea lui Hristos, nu mai este vrednica de a fi considerata religie.

Pentru ca omul obisnuit sa identifice fenomenul New Age cu o religie ar avea nevoie de cel putin urmatoarele elemente: de un întemeietor, de o credinta comuna unui numar mare de oameni, de anumite texte considerate sacre, de temple în care sa se savârseasca cultul si de slujitori anume ai acestui cult. Totusi, nu este greu sa observam elementele care dau New Age-ului aparenta unei religii. Templele New Age-iste au înfatisari extreme de variate – de la o simpla sala de sport pâna la o vila, de la o camera de apartament mai spatioasa pâna la un primitor asham ultra modernizat. Nu exista un întemeietor, exista în schimb mai multi maiestrii care sustin ca au chemarea de la mentori spirituali ai Noul Veac. Între precursorii acestor mentori, pe pozitia de profeti stau câteva nume de rezonanta, dintre care amintim aici doar pe Helena Petrowna Blavatsky (1831-1891), Alice Ann-Bailey, si pe Rudolf Steiner.

Mama spirituala a Noii Ere este Alice Bailey ce a fost al treilea presedinte a Societatii Teosofice si a murit în anul 1949. Tot ceea ce a scris ea constituie planul pe care vedem ca îl respecta aproape neschimbat adeptii New Age-ului, încercând sa materializeze scopurile ei. Asadar, religiile orientale, sufismul (miscare musulmana cu nuante ascetice), teosofia, masoneria, neoidolatria, satanismul, vrajitoria, astrologia, spiritsmul, parapsihologia, hipnotismul si calatorul în vieti trecute, ocultismul, terapiile alternative sunt cele mai importante pietricele ale mozaicului Noii Ere.

New Age-ul este expresia si promovarea unui vechi plan al societatilor secrete (teosofi, masoni, iluminati) spre o stapânire mondiala.

Astfel vedem folosindu-se din ce în ce mai mult curcubeul, piramida, numarul 666, stema în cinci colturi, simboluri preferate de New Age. De asemeni miscarea are un plan bine pus la punct de a monitoriza si a controla întreaga lume. În perioada pe care o parcurgem acum, New Age-ul actioneaza mai ales în chip coruptiv încercând sa perverteasca dinauntru spatii care intereseaza miscarea, iar pentru atingerea acestui scop creeaza confuzii. Scopul New Age-ului acum nu este sa goleasca Bisericile ci, daca este cu putinta, sa le umple cu oameni care sa aiba cugetarea pervertita, adica cu cei care vor fi de acord ca toate religiile si Crestinismul împreuna cu ele, sunt acelasi lucru, sunt cai care duc la acelasi scop.