Fibră optică

INTRODUCERE

Tehnologia de astazi ne permite sa transmitem informatii sub forma de voce sau date la o viteza care a depasit-o pe cea a sistemului telefonic din Statele Unite. Instrumente cum ar fi faxurile si calculatoarele personale sunt folosite mai mult decât oricând. Aceste instrumente comunica prin intermediul retelei de voce, care fusese creata initial cu obiective mult mai limitate. Sistemul de telecomunicatii pe care îl folosim astazi este depasit si are nevoie de îmbunatatiri pentru a putea satisface nevoile tehnologiilor de azi si de mâine.

Datorita usurintei cu care poate fi transmisa informatia oriunde în lume, majoritatea utilizatorilor serviciilor de telecomunicatii nu se gândesc prea mult la mediul (cablul prin care este transmisa informatia) folosit pentru transmiterea informatiilor. Cu toate ca în momentul de fata transmitem informatiile la viteze considerate imposibile cu zece ani în urma, exista posibilitatea unor comunicatii si mai rapide si eficiente, folosind fibra optica.

Capitolul 1

Fundamente despre fibra optica

Capacitate si rata de transfer

Companiile telefonice si cele de telecomunicatii sunt obligate sa foloseasca cât mai mult posibil retelele lor de fibra. Fibra optica ofera rate de transfer mari pe distante lungi de transmitere a semnalului. De exemplu, nu exista un fir direct care sa lege Los Angeles de New York. În scimb, companiile de telefoane folosesc statii-releu pentru a crea un circuit virtual si pentru a parea ca exista un fir între Los Angeles si New York. În afara de ratele mari de transfer, fibra optica ofera si o mare capacitate de transport. O singura fibra optica ofera o capacitate de transfer egala cu ceea a numeroase cabluri coaxiale (cablurile de televiziune). Lumina este reflectata de câteva milioane de ori de-a lungul fibrei, oferind câteva milioane de drumuri pe care poate sa o ia raza de lumina. De aceea, o singura fibra optica poate, teoretic, sa transmita simultan informatia necesara pentru sute de milioane de convorbiri telefonice, de mii de ori mai mult ca un satelit.

Inventia fibrei optice

Tehnologia fibrei optice a aparut în 1960 când un om de stiinta englez a reusit sa directioneze pulsuri de lumina printr-un tub de cauciuc lucios. Datorita succesului din Anglia, armata americana a început sa testeze fibra optica la începutul anilor ’70. Aramata americana era interesata mai ales de viteza de transmisie si de fiabilitatea acestei tehnologii. Daca orice tip de atac militar ar fi avut loc înainte de 1980, toate comunicatiile între cele doua coaste ale Americii ar fi putut fi distruse cu usurinta. Fibra optica nu este afectata de lumina, sunele sau vreme. Cablul este protejat de elementele exterioare de un înelis gros, care ofera în acelasi timp si flexibilitate. Drumul luminii prin cablu este foarte greu de modificat, de aceea fibra optica ofera un mediu mai sigur de comunicatie.

Implementare

Dupa ce dezvoltarea si testarea cablajului au fost terminate, SUA au fost cablate de pe o costa pe cealalta pentru a oferi o baza solida pentru comunicati în America. Companiile telefonice au început sa se alature acestei tehnologii datorita avantajelor oferite de viteza si fiabilitatea acestei retele. Fibra optica a fost instalata pe lânga caile ferate deja existente, pentru a reduce costurile de instalare si de transport al cablului pâna la locul instalarii. Companii ca AT&T, MCI si US Sprint au început sa-si puna la punct propria retea de fibra optica. La început, viteza de raspândire a tehnologiei a fost lenta, dar pâna în 1989 existau aproape 70.000 mile de fibra optica îngropate pe tot teritoriul SUA, majoritatea pe lânga liniile de cale ferata.

Dupa ce infrastructura de fibra optica pentru telefonie a fost creata între marile orase, companiile locale s-au conectat la aceasta infrastructura pentru a oferi viteze mai bune de transfer între retele. Retelele locale functionau pe firele conventionale de cupru, conectate la reteaua nationala de fibra optica. Ideea de legare a micilor retele locale la marile retele nationale existase înainte de fibra optica, dar aceasta oferise viteze mai mari de transfer între retelele mici. Acest lucru a dus la formarea unei retele ierarhizate si foarte fiabile.

Reteaua britanica

In Marea Britanie exista o retea de fibra optica ce conecteaza 70% dintre case. Când a fost refacut sistemul de telefonie (în 1980), utilizatorii aveau posibilitatea de a alege între fibra optica si cablurile din cupru. Guvernul a acordat subventii pentru instalarea fibrei optice în speranta ca ar putea promova noua tehnologie. Reteaua este bazata pe aceleasi principii discutate în sectiunea precedenta, cu o „fundatie” solida care sustine retele mai mici. Diferenta este ca semnalul este analog doar în casele fara fibra optica. Conexiunea de mare viteza nu se opreste la intrarea în retelele secundare, ci continua pâna la utilizatorul final. Consumatorii au acces la informatie cu viteze mari si la apeluri telefonice fara interferente.

Reteaua americana

Dupa cum s-a spus în sectiunea precedenta, reteaua telefonica din Statele Unite este formata din multe retele interconectate. Baza acestei retele este facuta din fibra optica ce leaga marile orase. Retelele mai mici folosesc firele de cupru ca mediu de transmitere a datelor si sunt conectate apoi la reteaua de fibra optica. Sistemul este destul de fiabil, dar au existat câteva incidente care au perturbat activitatea retelei.Viteza mica este principala problema. Joctiunea dintre retelele mici si reteaua de fibra optica este locul unde viteza este pierduta

O retea americana în viitor

Folosind modelul britanic ca exemplu, si reteaua noastra de telecomunicatii ca referinta, putem implementa o retea mai rapida, folosind tehnologia de azi si de mâine.Casele legate cu fibra optica la reteaua nationala este principala metoda de a îmbunatati accesul la internet. Noile tehnologii cum ar fi video-conferintele, World Wide Web si banking on-line sunt aplicatii ale internetului care necesita un transfer de date mai rapid si mai fiabil. Video-conferinta transmite voce si imagini simultan pentru o conversatie în timp real.Aceste aplicatii se chinuie cu ratele reduse de transfer ale retelelor acuale deoarece cantitatile enorme de informatie sunt dificil de transportat pe liniile telefonice.