Rețele cu comutatoare

CAPITOLUL I

I.1. Memoriu justificativ. Argumentare

I.2. Aspecte generale din domeniu

I.1. Memoriu justificativ. Argumente

O retea este un sistem sau o colectie de sisteme, care faciliteaza transferul de resurse dintr-un punct în altul. Acesta este un mod fantezist de a spune ca o retea este formata din suma partilor care conecteaza (leaga) doua sau mai multe puncte. Exemple de retele sunt: metroul, sistemul de autostrazi, sistemul de telefonie si Internetul.

O retea este formata din componente fizice si din componente logice. Componentele fizice sunt cablurile si dispozitivele hardware de retea, cum ar fi comutatoarele. Componentele logice ale unei retele sunt cadrele si datele transportate ie acestea prin retea.

Retelele au doua puncte — sursa si destinatia, cunoscute si sub numele de punct ie origine (sau de plecare) si, respectiv, punct final.

Proiectarea, tehnologia si implementarea unei retele sunt bazate pe aplicarea modelelor de retea si a standardelor de retea. Un model de retea este un principiu director în comunicatiile prin retea, în timp ce un standard de retea este o reglementare a comunicatiilor prin retea. Utilizarea unui standard particular de catre un producator este numita caracteristica brevet sau implementarea brevet. Un alt exemplu de caracteristica brevet îl constituie un produs implementat de catre un producator, produs care nu se bazeaza pe nici un standard.

În lucrare am prezentat modul de proiectare a unei retele LAN cu comutatoare, echipamentele folosite si arhitectura unei astfel de retele.

I.2. Aspecte generale din domeniu

Exista trei moduri de transmisie între punctul de origine si punctul final: modul jimplex (transmisie într-un singur sens), modul semiduplex (transmisie în doua sensuri, iar nu simultan) si modul duplex complet (transmisie în ambele sensuri, simultan).

Exista trei tipuri principale de retele. Caracteristica distinctiva pentru fiecare tip de retea este aria geografica acoperita de aceasta:

retelele LAN (retelele locale) acopera o arie geografica restrânsa — de exemplu, suprafata unei cladiri cu birouri;

retelele MAN (retelele metropolitane) acopera o arie geografica mai larga decât retelele LAN — de exemplu, suprafata unui oras;

retelele WAN (retelele extinse) acopera o arie geografica larga — de exemplu, se întind pe suprafata mai multor state sau tari.

Domeniul retelelor este guvernat de doua seturi complementare de reguli: standardele si modelele. Standardele sunt reglementarile la care trebuie sa adere producatorii daca doresc ca produsele lor sa poata functiona împreuna cu produsele celorlalti furnizori, devenind disponibili si folositori pentru utilizatorii finali. Unii producatori au dezvoltat caracteristici speciale care pot fi configurate si utilizate doar cu echipamentele lor; acestea sunt numite caracteristici brevet. Retineti faptul ca, o implementare brevet îsi poate autolimita utilizarea si, prin urmare, nu constituie totdeauna o optiune atractiva atunci când se implementeaza o retea.

Modelul OSI este un model universal pentru domeniul retelelor si este format din sapte straturi. Fiecare dintre cele sapte straturi furnizeaza servicii stratului de deasupra lui si depinde de stratul de dedesubt. Cele sapte straturi ale modelului OSI, enumerate de sus în jos, sunt: aplicatie (7), prezentare (6), sesiune (5), transport (4), retea (3), legatura de date (2) si fizic (1).

Straturile aplicatie, prezentare si sesiune sunt cunoscute sub numele de straturi superioare, în timp ce straturile transport, retea, legatura de date si fizic sunt cunoscute sub numele de straturi inferioare.

Modelul OSI utilizeaza încapsularea si decapsularea, în functie de locul în care datele trec prin straturile modelului. Partea care transmite îmbraca sau încapsuleaza datele în felul în care este pusa o scrisoare în plic. Partea care receptioneaza datele le desface sau decapsuleaza în acelasi mod în care este desfacut plicul si este extras continutul acestuia.

Un alt model pentru retelele interconectate este modelul de proiectare ierarhica Cisco, format din trei straturi: miez, distributie si acces.