Familia

In primul rand trebuie sa definim familia. Fanilia este unul dintre cele mai raspandite tipuri de grupuri sociale. Orice individ, daca este intrebat, ar putea spune ce este o familie, pentru ca fiecare om a avut de-a face in decursul vietii sale cu familii, fie ca este vorba de familia in care s- a nascut, de propria lui familie sau de familiile din comunitatea in care traieste. Si totusi, lucrurile nu sunt atat de evidente cum apar la nivelul simtului comun. Marea diversitate de tipuri de familii care s-au succedat de-a lungul timpului sau care coexista in societatile contemporane impune gasirea unor trasaturi caracteristice comune.

Cunoasterea stiintifica a familiei, avand in mentalitatea cotidiana o sursa esentiala de informatie si inspirandu-se masiv in ceea ce priveste ipotezele si teoriile, urmareste depasirea nivelului simtului comun prin asumarea catorva deziderate principale: dobandirea de date cat mai exacte despre multitudinea dimensiunilor si a dinamicii si functiilor grupului familial; surprinderea complexitatii, tendinta spre o adordare globala, inclusiv prin comparatii temporale si spatio- culturale; ipotezele, teoriile elaborate sa poata fi verificate ( confirmate sau nu ), sa aiba prin urmare o putere predictiva si, in consecinta, sa poata fi utilizate ca baza pentru interventiile practice. Datorita mai multor cauze, printre care si varietatii, fluiditatii si inextricabilitatii socialului si umanului, in parte deci si a familialului, disciplinele ce se ocupa de studierea familiei n-au atins inca rigoarea descriptiva, explicativa si predictiva a stiintelor naturii si nici nu au valente aplicative ale acestora. Prin tipul de demers investigational pe care il practica ( specificarea si operationalizarea conceptelor si a ipotezelor, culegerea de date concrete, prelucrari statistice etc. ), ele au insa tot mai mult un caracter de stiintificitate. Adordarea de tip calitativ, mizaand pe o flexibilitate mai mare in elaborarea teoriilor si conceptelor, inclusiv pe principiul emergentei acestora in procesul cercetarii de teren, si pe medode specifice de culegere a datelor ( observatie participativa, biografii familiale), in masura in care practica rigoarea, completeaza caracterul stiintific complex al studierii familiei.

Constituind unitatea grupala fundamentala a societatii, familia si problemele sale au reprezentat un obiectiv central de reflectie si analiza a spiritualitatii umane inca din timpuri stravechi. Iar de aproximativ un secol, ea focalizeaza si atentia mai multor discipline stiintifice: juridice ( dreptul familiei ), economice ( in special bugetele familiei ), demografia ( nuptialitate, fertilitate etc.), psihiatria ( cu accent pe familia ca mediu potentator si terapizant al maladiilor psihice) si altele. Viziunile si preocuparile acestor discipline se diferentiaza in functie de mai multe coordonate: de la macrosocial ( sociologie, economie, demografie, istorie ) la microsocial ( microsociologia, psihologia sociala, psihiatria); de la formal - normativ ( politice, juridice, etnice) la descriptiv- informal ( sociologia, antropologia culturala, demografia, psihologia sociala, psihiatria). Dar respectivele delimitari sunt mai mult de principiu, in fapt, intre diversele ramuri ale stiintelor ce studiaza familia functionand numeroase interferente si suprapuneri.

Perspective disciplinare:

In incercarile de definire a familiei, putem decupa doua categorii de perspective: una sociologica si alta juridica. Din perspectiva sociologica, familia poate fi definita ca un grup social constituit pe baza relatiilor de casatorie, consangvinice si rudenie, membrii grupului impartasind sentimente, aspiratii si valori comune. Din aceasta perspectiva, familia este un grup primar in care predomina relatiile directe, informale, nemediate. Calitatea de grup primar nu semnifica absenta normelor si regulamentelor. Dimpotriva, familia este unul dintre grupurile primare cu cea mai mare incarcatura normativa.

Din perspectiva juridica, familia este un grup de persoane intre care s-a instituit un set de drepturi si obligatii, reglementat prin norme legale. Aceste norme se refera la modul de incheiere a casatoriei, stabilirea paternitatii, drepturile si obligatiile sotilor, relatiile dintre parinti si copii, modul de transmitere a mostenirii etc. Din perspectiva juridica, familia este un grup formal, reglementat prin legi si alte acte normative.

Cele doua perspective se suprapun partial. In unele situatii, sensul sociologic al notiunii de familie este mult mai larg decat sensul juridic. De exemplu, cuplurile consensuale, care au luat un mare avant in societatile contemporane, sunt considerate de catre sociologi familii intrucat indeplinesc majoritatea functiilor unei familii. Din punct de vedere juridic, cuplul consensual nu este o familie, deoarece raporturile dintre parteneri nu sunt sanctionate prin casatorie legala. In alte situatii, sensul juridic poate fi mai larg decat sensul sociologic. De pilda, un cuplu separat prin divort nu mai este o familie, intrucat nu mai indeplineste functiile definitorii esentiale ale familiei. Totusi , separarea celor doi parteneri in menajuri diferite nu semnifica incetarea oricaror raporturi juridice intre ei. In cazul in care partenerii care divorteaza au copii, intre ei continua sa existe anumite raporturi juridice privind incredintarea copiilor unuia dintre soti, obligatiile celuilalt sot pentru sprijinul financiar al copiilor minori, dreptul de vizita etc. Perspectivele sociologica si juridica se completeaza reciproc; in unele situatii, perspectiva sociologica poate conduce la modificarea perspectivei juridice si, implicit, la schimbarea reglementarilor legale privind familia.