Feminismul pro sau contra

FEMINISMUL PRO SAU CONTRA

Dealungul istoriei omenirii, femeile n-au jucat nici un rol în cercetarile,

descrierile istorice ale omenirii, istoriei politice, economice. Pentru a

cunoaste istoria femeilor singura posibilitate ar fi cercetarea si

prezentarea domeniilor în care femeile au jucat un rol important. Membrii

scolii de la Annales considera ca pentru explorarea istoriei femeilor este

necesar studiul vietii private a familiei. În lume, cercetarea istoriei

femeilor începe din anii 60.

Mary Nash -istoric din Spania- considera ca o posibila sursa pentru

cercetare ar fi istoria femeilor celebri. Femeile faimoasele care au avut o

viata diferita de celelalte femei au fost totdeauna interesante pentru

cellte femei. Aceste cercetari au avut rezultate interesante si importante,

dar sunt insuficiente pentru procurarea informatiilor generale asupra

femeilor dintr-o anumita epoca.

În vest, istoria femeilor se refera la educarea lor, lupta pentru dreptul

de vot si istoria ocupatiei feminine, apoi au studiat modul în care femeile

au contribuit la dezvoltarea omenirii prin miscarile feministe, lupta

pentru drepturile lor. În zilele noastre cercetarea istoriei femeilor este

strâns legata de cercetarile antropologice, situatia femeii în societate.

Miscarile feminine din anii ’60 din SUA au la baza miscarile feministe din

sec al XIX-lea, asociatiile lui Lucy Stone-American Woman Suffrage

Association si Susan Anhonz- National Woman Suffrage Association. Aceste

miscari au avut ca scop emanciparea politica a femeilor, care este asigurat

de legea din 1918 si ratificat în 1920 în SUA. Lupta femeilor din anii 60

aveau ca scop obtinerea egalitatii drepturilor sociale si economice. Doua

tendinte s-au dezvoltat : National Organization of Women condus de Betty

Friedmann care se baza pe traditie , cealalta era Women s Liberation

Movement care s-a format din grupuri radicale cu un spirit revolutionar. În

SUA luptele femeilor erau cele mai mari, cu participarea a mii de femei, dar

efectul luptelor femeilor s-a simtit si în statele din Europa dar cu

intensitate diferita de cele din SUA.

Aceste lupte se îndreptau spre doua tendinte importante : pentru egalitatea

de drept la serviciu, la angajarea femeilor, în posedarea unor bunuri si în

mostenire. În statele industriali-zate luptele se duceau pentru posturile de

conducere si importante ale bancilor, ale întreprinderilor, în administratia

publica. Sloganul vechi ”pentru munca egala, salariu egal” a fost schimbat

de principiul ”aptitudini egale, raspundere egala”. De asemenea au luptat si

pentru libertatea corpului lor, adica dreptul la avort. În Franta s-au

luptat pentru anularea legii din 1920, care considera avortul un pacat .

Legea Viel prevedea avortul în primele 12 saptamâni. Dar alte organizatii

cereau anularea totala a avortului.

Aspiratia femeilor la egalitatea drepturilor are un caracter mai putin

politic (dreptul de vot) , mai mult cu tendinte economice, sociale,

culturale. De exemplu, înainte de sec. al XIX-lea femeile mosteneau mai

putin decât barbatii, nu aveau nici locuri de munca.

În tarile socialiste obtinerea drepturilor femeilor este strâns legata de

introducerea democratiei de egalitate, Legea din 1917 privind introducerea

celor opt ore de munca acorda o atentie importanta apararii muncii femeii.

Legislatia sovietica a anulat orânduirea inferioara a femeii în familie,

lipsa dreptului la mostenire, la educatie, la munca. Legea din 1918 acorda

femeilor drepturi civice si politice egale, egalitatea salariilor. Si în

Bulgaria începând cu 1944 femeile au obtinut drepturi politice, dreptul de a

alege exercitarea profesiunii.

În studiile referitoare la femeie si familie atentia s-a orientat spre

cercetarea marimii familiilor, importanta obiceiurilor de mostenire,

relatiilor sexuale, a contraceptiei. În noile cercetari istorice statutul

femeii este prezentat dintr-o alta perspectiva, adica subordonarea femeii

fata de sotul ei, dependenta ei. A avut loc modernizarea familiei începând

din sec. al XIX-lea ca urmare a industrializarii societatii, prin ruperea

legaturilor familiei de comunitate si relatiilor cu familia.

Importanta femeii a crescut în familie prin obtinerea unor slujbe. Astfel

s-a eliberat de dependenta fata de sotul ei, devenind independenta, si

obtinând un loc aparte în familie. Familia nu mai este

atât de stabila ca în trecut , fiindca femeia are stabilitate si

independenta materiala pentru a-si aparea drepturile, divorturile

reprezentând dovada acestei schimbari. Locul problemelor economice (avere),

a situatiei sociale (rudenie) si a originii au fost preluate de sentimente

si sexualitate.

Înainte de revolutia industriala femeile maritate n-au lucrat, n-aveau

ocupatii, ele se ocupeau de problemele familiale, iar în secolul al XIX-lea

femeile maritate lucrau numai pâna când n-aveau copii, iar începând cu

secolul al XX-lea lucreaza si dupa nasterea copiilor, contribuind astfel la

venitul familiei.