Migrația românilor în Europa

Peste o treime dintre gospodariile tarii – 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, potrivit studiului 'Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor' publicat de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD).

La nivel de individ, ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in strainatate dupa 1989 este de 12%. Insa, fenomenul s-a accentuat in special dupa anul 2002, odata cu liberalizarea circulatiei in spatiul Schengen pentru romani.

Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa):

- prima etapa 90-95, existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din totalul plecarilor: Israel, Turcia, Italia, Ungaria si Germania.

- etapa a doua – ‘96 - 2002, la cele cinci tari din prima etapa se adauga Canada, Spania si SUA.

- a treia etapa a inceput in 2002, iar romanii si-au concentrat plecarile spre Spania si Italia.

Cum au ajuns la lucru in strainatate:

In perioada 1990-1995 s-a plecat fara sustinere sau ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru in acea perioada au fost ajutati de cineva. Odata cu cresterea plecarilor s-au extins si retelele personale, astfel ca in perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru plecare 40% dintre migranti, ca dupa 2001, ponderea lor sa urce la 60%.

Constructiile, pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu), munca menajera pentru femei (88%) si agricultura (72% barbati si 28% femei), sunt principalele ocupatii ale romanilor in strainatate. Practica ilegala a acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul activitatilor menajere si agricole, iar ponderea celor care au muncit clandestin era in crestere, de la 34% in perioada 1990-1995, la 53% dupa 2001.

Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori (56%).

Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia, si legal in Germania, Grecia, Israel, Canada si SUA. In ceea ce priveste Spania, romanii au lucrat preponderant ilegal, dar cu un decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in cazul celor plecati in Italia si Turcia.

In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat in 2002. Moldova, Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare de tip turism-viza, mai frecvente in Banat, Transilvania, Dobrogea si Bucuresti. In acest sens, rudele din localitatea de destinatie sunt cel mai des folosite la plecare (pentru 23% dintre migranti), urmate de prieteni din localitate (16%) si de cunostinte (5%)

In acest moment, Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in strainatate: in ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru in afara au fost in Italia si 25% in Spania.

Marea Britanie:

Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine distorsionata asupra conditiilor de pe piata muncii din Regatul Unit.

Probleme relevante:

- Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in Marea Britanie decat in alte tari; ca acolo se traieste mai bine si ca angajatorii sunt mai de incredere decat in alte tari.

- Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea Britanie este nevoie de permis de munca si de asigurare medicala.

- Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta sociala sau de servicii medicale in Marea Britanie, daca nu vor fi contribuit deja, in Marea Britanie, la plata taxelor aferente

- Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie nu stiu ca pentru a lucra in aceasta tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile britanice.

- Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut, ignorat sau trecut cu vederea de majoritatea romanilor potential interesati de plecarea in Marea Britanie cu scopul gasirii unui loc de munca.

De asemenea, muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea Britanie, dar trebuie sa dovedeasca ca indeplinesc toate conditiile. Angajatorul va trebui sa demonstreze, la randul sau, ca nu a gasit un muncitor britanic in domeniul respectiv, in timp ce in domeniul agricol si alimentar s-a demonstrat deja ca nu exista muncitori britanici.

In caz contrar, daca un muncitor roman sau bulgar este gasit muncind ilegal in Marea Britanie va fi amendat cu 1000 de lire sau pedepsit legal. Angajatorul va primi si el o amenda de 5000 de lire / angajat si este posibil sa fie la randul lui judecat.

In plus, migrantii trebuie sa fie constienti de faptul ca firmele care anagajeaza ilegal de obicei nu respecta regulile de angajare, drepturile omului sau alte drepturi ale muncii, si nici nu platesc taxele aferente la stat.