Reality-Show’ul

I.Reality Show – parte teoretică

Reality-show-ul este un concept de emisiune care a ridicat foarte multe controverse, devenind un fenomen acut şi o emblemă pentru generaţia actuală de privitori. „Cât de bun sau cât de rău este, dacă işi merită sau nu publicul, cât de reality este” este întrebarea de la care am pornit în elaborarea acestei lucrări.

Reality show-ul a devenit un fenomen acut şi o veritabilă grilă de lectură a tuturor celorlate formate de aceeaşi generaţie. Poate fi definit ca un gen de televiziune care prezintă situaţii dramatice sau umoristice, desprinse din viata reală şi ai cărui persoaneje sunt oamenii obisnuiţi şi actori profesionisti.Ignatio Ramonet descrie reality-show-ul ca fiind „un format de criză”, care este indiciul categoric al unei noi etape din istoria televiziunii:”postteleviziunea.” „Recompensa simbolică pe care o oferă această nouă vârstă a ecranului telespectatorului nu mai este simpla satisfacţie personală, narcisistă, de a fi trecut pe la televiziune, într-un gest unic, efemer, ci de a deveni personajul unei poveşti.” (Ramonet I., 2001).

În dicţionarul on-line Merriam-Webster(2008) găsim reality-show-ul ca fiind un program TV care prezintă imagini ale unor întâmplări reale de genul dezastrelor reale, etc. MSN Encarta susţine că „reality show-ul este o emisiune TV ce observă situaţii reale de viaţă, programe televizate ce prezintă oameni reali în situaţii contrafăcte, ale căror emoţii şi comportamente sunt adesea monitorizate”. În Wikipedia găsim cum că reality show-ul reprezintă un gen de producţie televizată ce prezintă situaţii dramatice sau umoristice neregizate, evenimente, documentare adevărate şi infăţişează oameni obişnuiţi în loc de actori profesionişti. Subtipuri ale acestor reality show-uri pot fi: documentarele, jocuri sau eliminări( întâlniri romantice, concurs), experiment social, talk-show, camera ascunsă , etc.

Reality show-ul implică o emoţionalitate crescută, lucru care face ca legatura între televiziune şi public să fie mare şi astfel audienţa crescută.El reflectă visele, aspiraţiile, trăirile şi emoţiile omului obişnuit. Oamenii tind să se identifice cu acţiunile, trăirile şi personajele prezentate în cadrul show-ului.Transparenţa şi emoţia sunt două dintre caracteristicile care fac din acest nou gen de televiziune, un succes. Alain Schifres considera că acest cult al transparenţei a înlocuit curiozitatea care oboseşte şi opinia personală, oamenii nu-şi mai doresc să aibă un punct de vedere, ci să vadă cât mai bine. „Fereastră dupa fereastră, vrem să străbatem cât mai mult cu privirea, până când lumea noastră va sta în întregime într-o încăpere de sticlă.”(Schifress, A. 2001). În ceea ce priveşte emoţia, telespectatorul vrea să simtă că trăieşte şi acest lucru se realizează prin trăirile prin care participanţii la reality-show trec, prin stările emoţionale pe care le transmit. Prin intermediul emoţiilor se realizează indentificarea între telespectator şi participant.

Cele mai multe reality-show-uri cer o implicare conştientă şi subconştientă din partea publicului. Implicarea conştientă este o implicare activă, publicul putând vota favoritul, intra în direct cu participanţii etc. Implicarea conştientă constă în trăirea emoţiilor, a stărilor de bucurie şi tristă o dată cu participantul.

Numărul mare de reality-show-uri existente în grilele tv lasă impresia că sunt programe ieftine, cu costuri reduse, uşor de realizat. Se estimează că, în general, costurile unui program de tip reality-show variază între 3.000 şi 4.000 de euro pe ediţie, sume ce includ şi plata licenţelor în cazul formatelor achiziţionate de pe piaţa internaţională. În funcţie de producţie, un sezon de reality-show poate ajunge să fie mai ieftin decât o emisiune produsă în studio. Florin Nicoara, director de programe la Antena 1, este de parere ca aceste programe nu sunt in nici un caz ieftine. “In general, costurile unui reality oscileaza intre 3.000 si 4.000 de euro pe editie, insa cifrele de audienta justifica efortul. Reprezentantul Kanal D declara ca preturile reality-urilor variaza in functie de complexitatea acestora. “Nu putem spune că producţiile de tip reality sunt ieftine sau foarte scumpe. Există diferente între bugetele alocate. Să nu uitam că «Noră pentru mama» are decoruri impresionante, foarte multe personaje, show-uri săptămânale ce se ridică la nivelul unor producţii de divertisment live şi, nu în ultimul rând, premii de peste jumătate de milion de euro”. Costurile de productie sunt mult sub cele ale unui serial cu actori, fie ei şi de "mana a doua" Toate producţiile de acest gen necesită resurse umane, tehnice şi financiare, însă, în funcţie de amploarea lor, pot fi mai ieftine sau mai costisitoare . Oferta de reality show- uri este în plină dezvoltare şi e departe de a-şi fi epuizat resursele. Telespectatorii români de abia acum au descoperit plăcerea de „a trage cu ochiul", cu ajutorul televiziunii, în „curtea vecinului".

Revista Forbes a alcătuit topul celor mai profitabile reality-show-uri din America. Audienţa bună aduce bani mulţi , chiar 414.700 de dolari pentru 30 de secunde de reclamă. Fox TV încasează 414.700 de dolari pentru un spot publicitar de 30 de secunde în timpul show-ului "American Idol", emisiunea aducând televiziunii un profit anual de 260,7 milioane de dolari. “"Survivor: Pearl Island", show – transmis de CBS, se situează pe locul doi, cu un cost de 327.000 de dolari pentru un spot. Profitul anual al postului în urma difuzării acestei emisiuni depăseşte 73 miloane de dolari. Locul trei este ocupat de "The Apprencice". NBC cere pentru un spaţiu publicitar de 30 de secunde în timpul show-ului 287.300 dolari, profiturile ridicându-se la 53,945 milioane de dolari. Ultimele două locuri sunt ocupate de două reality-show-uri surori: "The Bachelor" şi "The Bachelorette", ambele transmise de ABC. Primul atrage un cost de publicitate de 231.500 dolari/30 de secunde, în timp ce pentru o reclamă în timpul variantei feminine a emisiunii, doritorii scot din buzunar 178.000 de dolari”.(www.phg.ro)