Teatrul Popular în Comuna Ivănești - Județul Vaslui

Dramaturgia folclorica difera de la o regiune la alta,capatand insusiri specifice fiecarei zone comunitare atat modul de desfasurare a ritmului cat si prin confectionarea mastilor.

In zona de care ne ocupam asistam la spectacole de tip compozit,alcatuite din din manifestari de diverse feluri si,mai putin,cu desfasurare independenta.

Printre aceste manifestari un loc de seamana il ocupa VALARETUL.

De fapt,Valaretul consta in unirea flacailor din sat ,cu prilejul sarbatorilor de iarna si primavara,in scopul trecerii din casa in casa ,dimpreuna cu muzica ,ce va anima horele comune din zilele si serile mai importante:Craciun,Sfantul Ioan,zilele de Paste(a doua si a treia zi),cu scopul de a obtine ajutorul banesc al gospodarilor in vederea organizarii petrecerilor satului si plata muzicii.

In prima zi de Paste flacaii satului imbracati in straie de sarbatoare si insotiti de muzica-in deosebi fanfara-treceau in gospodarie in gospodarie,atat pentru bani,cat si pentru a invita pe concetateni la scranciobul amenajat in vatra satului si la petrecerea populara.

La casele unde se aflau domnisoare de maritat se incingea hora.Domnisoara ,de obicei prima nascuta ,oferea alesului inimii o naframa pe care o purta la piept in urmatoarele doua zile.El,flacaul,avea obligatia sa danseze fata la hora,sa o invite in scranciob si seara,la bal,sa o aleaga regina balului.

Din nefericire obiceiul s-a pierdut s-a pierdut odata cu trecerea anilor si reimpamantenirea celor care s-au pierdut in negura uitarii.

Anul Nou este pentru crestini sarbatoarea sarbatorilor.Acum ,la Anul Nou,valaretul se transforma dn obicei in teatru popular.

Valaretul a devenit un alai de alaiuri care nu se rezuma doar la organizarea horelor pe timpul sarbatorilor de iarna,ci si la prezentarea jocurilor dramatice indatinate cum ar fi:capra,ursul,harapul,mosnegii,tiganii,dracul etc.

Actul dramatic in sine se desfasoara in Ajunul Anului Nou si in ziua de Anul Nou. Este o manifestare antrenata la care participa intreaga suflare a satului,atat cei implicati in alaiul propriu-zis cat si in gospodarii,care au grija sa-I primeasca si sa-I omeneasca asa cum se cuvine.Si cu aceasta ocazie domnisoarele(fetele de maritat,in speta) primesc pe flacai cu colaci mari impletiti in patru,cu cozonac impletit de ele si,asa cum se cuvine,cu un pahar de vin-de multe ori “dres” cu miere de albini.Obiceiul acesta a disparut.

Jocurile cu masti zoomorfe sunt asemanatoare cu cele gasite in toata zonaMoldovei.Alaiul obiceiurilor,la noi,este un ansamblu de scenete care are ca punct nodal “jocul caprei”.De fapt,pe la noi,nu se vorbeste decat despre alaiul caprei.Toti spun,de la mic la mare,”Vine capra!Asteptam capra!”.Deci ,in tot acest ansamblu folcloric ,doar capra este personajul principal.Capra,ca simbol al gingasiei si puritatii,are rolul principal in alai.

Consideram ca e momentul sa ne ocupam de prezentarea in ansamblu a alaiului.

Capra,ca personaj,este insotita de cateva alte personaje cu roluri bine stabilite,cum ar fi:harapii,mosnegii,caldararii,medicul,preotul,vanatorul,dracul, etc.Si ca tacamul sa fie complet,alaiul este insotit de baieti si fete,rude sii prieteni apropiati ai camarasilor.

Camarasii:de obicei doi sau trei tineri imbracati in costum national(cu itari,camasa si fusta) poarta pe cap caciula brumariie impodobita cu panglici multicolore si beteala,in picioare sunt incaltati cu opinci,obiele albe si nojite negre(in ultimul timp cu pantofi).Ei,camarasii,sunt cei care se ocupa de organizarea alaiului si de problemele financiare.Unul dintre ei este camarasul principal,care poarta o geanta si aduna bani de la gospodari.Tot el poarta o intreaga responsabilitate fata de comportamentul intregului alai care consta in numar de 40-50 de membri(cei mai multi fiind mascatii).Acesta poarta la brau o sabie sau un buzdugan.Buzduganul este confectionat dintr-o tija de lemn cu maciuca la un capat.Pe tija sunt aplicate cateva corzi din mladita de corn.Este imbracat in hartie creponata taiata in creti fini de diverse culori.