Anchetă Statistică privind Opiniile Elevilor din Anii Terminali ai Liceelor din Orașul Suceava asupra Alegerii Viitoarei Profesii

CUPRINS

1. Pornind de la definitia statisticii, care spune ca aceasta „e o stiinta metodologica care studiaza fenomenele si procesele colective din natura si din societate pe baza observarii lor stiintifice, a culegerii si prelucrarii detaliate a informatiilor statistice cu scopul de a formula si explica legile, legitatile si regularitatile ce le guverneaza”, putem spune ca stabilirea unor obiective clare si precise sunt esentiale pentru a duce la bun sfârsit o cercetare statistica. Daca obiectivele sunt bine structurate atunci si operatorul de interviu aplica chestionarele mult mai usor si mai eficient în practica. Daca colectivitatea studiata este destul de omogena, rezultatul obtinut în urma cercetarii poate fi generalizat la întreaga colectivitate supusa studiului.

În analiza statistica a proiectului cu nr. 3 obiectivele clare si precise ne sunt prezentate înca de la început. Cunoasterea si analiza opiinilor absolventilor de clasa a 12-a, cu privire la alegerea universitatii, a facultatii(a profilului si a specializarii) unde vor fi pregatiti pentru viitoarea lor meserie si factorii care au influentat aceasta decizie(parintii, grupul de prieteni, profesorii) reprezinta principalele obiective pe care le urmareste studiul.

Rezultatul este unul îmbucurator pentru Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava pentru ca majoritatea absolventilor, cum reiese din studiu, doresc sa îsi continue studiile la aceasta universitate, ceea ce ne dovedeste ascensiunea universitatii sucevene pe scara ierarhica a universitatilor din tara noastra.

Concluzionând, putem afirma ca stabilirea obiectivelor este una din cele mai importante parti în realizarea unui studiu statistic, deoarece analiza va decurge mai eficient si mai repede, iar indicatorii statistici vor reflecta cât mai precis anumite trasaturi ale realitatii obiective.

2. La baza oricarui tip de selectie sta caracterul aleator al extragerii unitatilor din esantion. Tipurile de selectie utilizate în practica difera în special prin îmbunatatirile care se aduc în scopul de a se reduce erorile de reprezentativitate sau de a realiza o precizie ceruta cu minim de cheltuieli. Într un studiu statistic, alegerea procedeului de selectie se poate face în functie de marimea(N) a colectivitatii generale si în functie de omogenitatea sau eterogenitatea acesteia. La formarea esantionului se folosesc mai multe procedee dintre care cele mai des întâlnite sunt:

-selectia aleatoare;

-selectia subiectiv organizata sau dirijata;

-selectia mixta.

Dupa modul în care se combina sistemul de organizare, felul unitatilor de selectie si procedeul de selectie folosit, se disting urmatoarele tipuri de selectie:

-selectie întâmplatoare simpla;

-selectie tipica(stratificata);

-selectie de serii.

Selectia aleatoare(întâmplatoare) constituie modelul de baza care asigura reprezentativitatea esantionului. În momentul în care persoanele delegate pentru a culege datele aleg unitatile, avem de a face cu o selectie dirijata(putem spune chiar controlata) mai rar folosita în practica.

Selectia mixta combina principiile selectiei aleatoare cu cele ale selectiei dirijate dupa cum spune si numele „mixta”.

Daca colectivitatea generala este omogena, putem folosi urmatoarele tipuri de selectie:

-procedeul tragerii la sorti(loteriei);

-procedeul tabelului cu numere întâmplatoare;

-procedeul mecanic.

Procedeul tragerii la sorti(loteriei) presupune numerotarea de la 1 la N a tuturor elementelor din colectivitate si poate avea doua variante:

-selectia simpla repetata(urna cu bila revenita);

-selectia simpla nerepetata(urna cu bila nerevenita).

Procedeul selectiei mecanice se foloseste dupa ce unitatile se organizeaza într-o ordine neesentiala, si sunt scrise într-o lista.

Selectia de serii sau de unitati complexe reprezinta un alt procedeu de selectie. În locul variantelor concrete ale caracteristicilor de la sondaje bazate pe unitati simple, se vor folosi indicatori de selectie calculati la nivelul seriei.

Unitatea statistica de cercetat în cazul studiului cu nr. 3 este reprezentata de elevii din clasa a 12-a din liceele sucevene care trebuie sa îsi aleaga o meserie(colectivitate reprezentata de 1777 elevi).

Fiind un numar mare de elevi si un numar mic de oameni care formeaza echipa de cercetare la studiul nostru cea mai eficienta metoda de recoltare a informatiilor este metoda sondajului.

Metoda sondajului presupune împartirea acelorasi chestionare în rândul elevilor ca în final sa se poata face o analiza a raspunsurilor.

În chestionar fiind incluse întrebari ce urmaresc obiectivele propuse.

Astfel, se va reusi chestionarea unui numar mare de elevi într-un timp scurt si consideram ca e cea mai eficienta metoda în acest caz, deoarece elevii sunt obisnuiti cu astfel de “teste” putem spune.

Pentru studiul nostru s-ar fi pretat si esantionarea aleatoare, deoarece, în cadrul acesteia, alegerea se face de o maniera pur întâmplatoare printr-un mecanism care elimina interventia subiectiva a omului sau orice alta actiune ce ar putea introduce factori care sa favorizeze alegerea unor indivizi si sa defavorizeze sau chiar sa excluda alegerea altora. O procedura de esantionare este aleatoare atunci când fiecare individ din populatie are o sansa calculabila si nenula de a fi ales în esantion. Selectia aleatoare stratificata presupune divizarea colectivitatii generale în straturi cât mai omogene, cu caracteristici cât mai asemanatoare astfel încât unitatile statistice din interiorul fiecarui strat sa prezinte, cel putin din punct de vedere teoretic, caracteristici comune. Apoi este ales la întâmplare un esantion din interiorul fiecarui strat.