Dosar de practică în administrația publică

CAPITOLUL I

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎN ROMÂNIA

Administraţia constituie un corp intermediar, creat în vederea acţiunii, ea fiind făcută pentru a acţiona.

Administraţia, instrumentul statului, posedă întotdeauna puteri de care nu dispun particularii (puterea de percheziţie asupra oamenilor şi lucrurilor, puterea de a percepe impozite).

Astfel de puteri sunt adesea stabilite prin lege, amploarea lor variază iar rigoarea controlului este diferită.

Administraţia îndeplineşte 2 mari categorii de sarcini:

- de execuţie;

- de elaborare;

Executarea implică interpretarea unor texte, căutarea şi executarea mijloacelor şi adaptarea acestora la împrejurări.

Elaborarea comportă pregătirea de către administraţie a textelor care devin obligatorii odată ce sunt acceptate de Guvern sau de organele legislative.

Administraţia este compartimentată vertical şi orizontal, fiind divizată în grupe de servicii (ministere, fiecare minister pe direcţii).

Administraţia publică şi integrarea europeană

Comunitatea europeană trece printr-o fază în care nu se mai poate spune că vechile state mai există în forma lor clasică, dar nici nu se poate vorbi de o reală integrare.

A fost creat un tip de ordine federală care este sub controlul statelor care au generat-o.

România îşi caută o nouă poziţie în cadrul sistemului internaţional.

Aflându-se în faţa cerinţei de a dezvolta o şcoală românească de administraţie, capabilă să formeze un personal administrativ calificat şi să promoveze metode de organizare şi funcţionare moderne, Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti a iniţiat o serie de lucrări şi studii privind dezvoltarea şi modernizarea administraţiei publice din România.

Se încearcă crearea unor compatibilităţi cu normele care definesc o administraţie publică europeană.

Termenul de regiune va caracteriza o unitate administrativ-teritorială, substatală şi nu o zonă geografică suprastatală, formată din state ce reprezintă anumite caracteristici comune.

Noţiuni fundamentale

Administraţia publică este ansamblul autorităţilor şi instituţiilor publice care realizează pe baza şi în vederea executării legii o activitate cu un anumit specific.

Administraţia publică este aparatul de gestiune al problemelor publice, ansamblu de organe care înfăptuiesc, conduc şi execută treburile publice. Ea cuprinde activitatea statului, reglementată de lege. Administraţia publică constă în activitatea tuturor serviciilor destinată să asigure satisfacerea intereselor generale; fiind organul prin care continuă legii, asigurând toate nevoile societăţii.

Administraţiile publice sunt: statul, judeţul, comuna – care sunt personificate (au iniţiativă, au răspundere pentru aplicarea legilor, actelor normative) şi capacitate de a emite acte de putere publică, de comandament şi acte patrimoniale.

Organizarea de stat a României

Forma de guvernământ – Republica.

Limba oficială – română (limba maternă a peste 89% din populaţia ţării).

Constituţia României aprobată prin referendum la 19 oct.2003 consacră 3 principii generale vis-a-vis de România:

1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil;

2) Forma de guvernământ este republica;

3) România este stat de drept, democratic şi social..

A. AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

1. Parlamentul României;

2. Preşedintele României;

3. Curtea Constituţională;

4. Guvernul;

5. Ministerele;

6. Autorităţile judecătoreşti.

1. Parlamentul României

Conform Constituţiei României, Parlamentul e organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul este compus din Camera Deputaţilor şi din Senat, alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale, pentru un mandat de 4 ani, ce se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.