Organizarea și Funcțiile Tribunalului Funcției Publice Europene

Versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene

PARTEA A ŞASEA: DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE ŞI FINANCIARE

TITLUL I: DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE

Capitolul 1: Instituţiile – Secţiunea 5: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Articolul 257 (ex-articolul 225 A TCE)

Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot înfiinţa tribunale specializate pe lângă Tribunal, care să aibă competenţa de a judeca în primă instanţă anumite categorii de acţiuni în materii speciale. Parlamentul European şi Consiliul hotărăsc prin regulamente, fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Curţii de Justiţie, fie la solicitarea Curţii de Justiţie şi după consultarea Comisiei.

Regulamentul de înfiinţare a unui tribunal specializat stabileşte normele referitoare la compunerea acestui tribunal şi precizează întinderea competenţelor care îi sunt atribuite.

Deciziile tribunalelor specializate pot face obiectul unui recurs la Tribunal, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care regulamentul privind înfiinţarea tribunalului specializat prevede aceasta, şi la chestiuni de fapt.

Membrii tribunalului specializat sunt aleşi dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate.

Tribunalele specializate îşi stabilesc regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulament se supune aprobării Consiliului.

Cu excepţia cazului în care regulamentul de înfiinţare a tribunalului specializat dispune altfel, dispoziţiile tratatelor referitoare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi dispoziţiile Statutului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se aplică şi tribunalelor specializate. Titlul I şi articolul 64 din Statut se aplică în orice situaţie tribunalelor specializate.

Jurnalul Oficial 115 , 09/05/2008 p. 0160 - 0160

Ce este Tribunalul Funcţiei Publice a Uniunii Europene?

Tratatul de la Nisa a prevăzut înfiinţarea de Camere jurisdicţionale în anumite domenii. La 4 noiembrie 2004, Consiliul UE a adoptat, pe această bază, o decizie care instituie Tribunalul funcţiei publice a Uniunii Europene.

Această nouă jurisdicţie specializată are competenţa de a statua cu privire la recursurile legate de contenciosul funcţiei publice. Tribunalul Funcţiei Publice a Uniunii Europene, denumit în continuare „Tribunalul Funcţiei Publice”, exercită în primă instanţă competenţele pentru a statua cu privire la litigiile între Uniune şi funcţionarii acesteia în temeiul articolului 270 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, inclusiv în litigiile dintre orice organe, oficii sau agenţii şi funcţionarii acestora pentru care competenţa atribuită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Deciziile sale pot face obiectul unor acţiuni introduse în faţa Tribunalului de Primă Instanţă şi, în mod excepţional, în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

Organizarea Tribunalului Funcţiei Publice

-Judecătorii

Tribunalul Funcţiei Publice a Uniunii Europene este compus din şapte judecători numiţi de Consiliu pentru o perioadă de şase ani care poate fi reînnoită, după ce se face apel la candidaturi şi după obţinerea avizului unui comitet format din şapte personalităţi alese dintre foşti membri ai Curţii de Justiţie şi ai Tribunalului şi dintre jurişti a căror competenţă este notorie.

La cererea Curţii de Justiţie, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate să mărească numărul de judecători.

Prin numirea judecătorilor, Consiliul urmăreşte asigurarea unei compuneri echilibrate a Tribunalului Funcţiei Publice, pentru a dispune de o reprezentare geografică cât mai largă în privinţa resortisanţilor statelor membre şi a sistemelor juridice naţionale.

Tribunalul Funcţiei Publice judecă în camere formate din trei judecători. Cu toate acestea, atunci când dificultatea sau importanţa problemelor de drept justifică acest lucru, o cauză poate fi trimisă în faţa plenului. În plus, în situaţiile determinate prin Regulamentul său de procedură, Tribunalul Funcţiei Publice poate soluţiona cauza în cameră compusă din cinci judecători sau în complet format dintr-un judecător unic.

Judecătorii Tribunalului Funcţiei Publice desemnează din rândul lor preşedintele, pentru o perioadă de trei ani ce poate fi reînnoită.

Preşedintele Tribunalului Funcţiei Publice prezidează plenul şi camera formată din cinci judecători. Preşedinţii camerelor formate din trei judecători sunt desemnaţi pe o perioadă de trei ani. În cazul în care preşedintele Tribunalului Funcţiei Publice face parte dintr-o cameră formată din trei judecători, acesta prezidează această cameră.

Competenţele plenului şi cvorumul necesar, precum şi compunerea camerelor şi repartizarea cauzelor sunt reglementate prin regulamentul de procedură.

Tribunalul Funcţiei Publice este sprijinit de serviciile din cadrul Curţii de Justiţie şi Tribunalului. Preşedintele Curţii de Justiţie sau, după caz, preşedintele Tribunalului stabileşte, de comun acord cu preşedintele Tribunalului Funcţiei Publice, condiţiile în care funcţionarii şi ceilalţi agenţi de pe lângă Curtea de Justiţie sau Tribunal îşi aduc contribuţia la funcţionarea Tribunalului Funcţiei Publice. Anumiţi funcţionari sau alţi agenţi sunt subordonaţi grefierul Tribunalului Funcţiei Publice, sub autoritatea preşedintelui Tribunalului menţionat.

-Grefierul

Tribunalul Funcţiei Publice numeşte grefierul şi stabileşte statutul acestuia. El este ales pentru un mandat de şase ani.

Tribunalul Funcţiei Publice dispune de o grefă proprie, dar recurge la serviciile Curţii de Justiţie pentru alte necesităţi administrative şi lingvistice.

Componenţa Tribunalului Funcţiei Publice

La 24 septembrie 2008, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din anexa la Statutul Curţii de Justiţie şi articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de procedură, judecătorii Tribunalului l-au ales pe domnul P. MAHONEY ca preşedinte pentru perioada cuprinsă între 6 octombrie 2008 şi 30 septembrie 2011.

Prin Decizia din 30 septembrie 2005 (JO C 322, 17.12.2005, p. 16), Tribunalul a decis să judece în trei camere şi în şedinţă plenară.

Prin Decizia din 24 septembrie 2008 (JO C 272, 25.10.2008, p. 3), Tribunalul a ales ca preşedinte al Camerei întâi pe domnul judecător S. GERVASONI, pentru perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 şi 30 septembrie 2011.

Prin decizia din 7 octombrie 2009, Tribunalul a ales ca preşedinte al Camerei a doua pe domnul judecător H. TAGARAS, pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2009 şi 30 septembrie 2011.