Procesul Decizional în Administrația Publică

Capitolul I. Decizia administrativă—formă generală de înfăptuire a administraţiei

1.1 Rolul administraţiei publice locale în procesul de elaborare a proiectelor de decizii

Societatea în care trăim suferă modificări esenţiale în toate domeniile de natură să faciliteze aşezarea Republicii Moldova în rîndurile ţărilor avansate. Dar aceste modificări de ordin politic, social economic nu pot fi înfăptuite fără o bună organizare şi funcţionare a administraţiei publice.

Termenul de administraţie este definit ca: 1) conţinutul puterii executive; 2) executarea şi îndeplinirea politicii publice; 3) autorităţile publice care îndeplinesc puterea executivă; 4) satisfacerea necesităţilor colectivităţilor prin organizarea serviciilor publice etc.

În literatura de specialitate, dar şi în activitatea zi de zi întîlnim noţiunea de „ administraţie de stat”, prin care se subînţelege:

a) forma de activitate executivă a statului pentru realizarea funcţiilor locale;

b) totalitatea organelor statale prin care se realizează activitatea statului.

Deci administrarea ţării este încredinţată unor autorităţi statale ( autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale) care au menirea să administreze în interesele statului. În ce priveşte Administraţia publică ea se deosebeşte prin caracterul său public, fiind pusă în folosul şi interesul general al societăţii.

Obiectivul administraţiei publice constă în realizarea valorilor, care exprimă interesele statului, reflectate în acte cu putere decizională elaborate de către puterea legiuitoare. Într-un cuvînt, putem spune că administraţia publică este strîns legată de puterea legislativă, puterea judecătorească, ale cărei hotărîri, decizii sunt aplicate şi mai ales, de puterea executivă, fără să se identifice cu ea.

Administraţia ţării este încredinţată unor autorităţi statale: administraţia centrală şi unităţile sale teritoriale şi administraţia locală chemată să administreze interesele colectivităţilor locale.

Conţinutul administraţiei publice este determinat de două categorii de activităţi:

- activităţi cu caracter de dispoziţie;

- activităţi cu caracter de prestator.

Activităţile cu caracter de dispoziţie se realizează prin fapte juridice şi materiale de către organele administraţiei publice şi funcţionarii acestora.

Prin ele se stabileşte ce este permis sau interzis subiecţilor de drept, persoanelor fizice sau juridice. În acest caz administraţia publică poate interveni cu aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea conţinutului acestei activităţi.

Activitatea executivă cu caracter de prestaţie este realizată de organele administraţiei publice, în baza legii, în cele mai diverse domenii de activitate:

a) gospodărie comunală;

b) ocrotirea mediului ambiant;

c) asistenţa medicală;

d) poşta;

e) serviciu de telefoane;

f) activităţi cultural-educative;

g) transport public etc.

Activitatea executivă cu caracter de prestaţie se realizează, ca şi cea cu caracter de dispoziţie, prin acte juridice atestate sau fapte materiale.

Astfel, în exercitarea atribuţiilor sale, consiliile locale, în calitate de autorităţi autonome, reprezentative şi deliberative, adoptă acte administrative cu caracter normativ şi individual. Deciziile consiliului local se emit în toate domeniile sociale, potrivit competenţelor sale materiale şi teritoriale. Competenţa materială a consiliului local este una generală, deoarece consiliul, conform dreptului său la iniţiativă în tot ceea ce priveşte treburile şi interesele colectivităţilor locale, poate lua, potrivit legii, orice decizie pentru realizarea acestor interese. Autoritatea consiliilor locale se extinde în limitele teritoriului administrat.