Comunicarea interculturală

Grupurile minoritare sau defavorizate sau cu risc de discriminare sunt reprezentate de minoritatile nationale sau entice, de minoritatile religioase, sexuale sau de cele sociale.

Aceste grupuri sunt formate din „cetatenii care nu-si pot promova interesele legitime deoarece sunt blocati de superioritatea numerica a majoritatii dominante.[…] Ele sunt grupuri sociale care difera intr-un anumit fel in raport cu normele si valorile sociale dominante, sunt subordonate in privinta distribuirii puterii sociale (avutie, statut social, putere politica), rareori formand mai mult de jumatate din populatia societatii in care se afla.” (L. Vlasceanu, C. Zamfir, 1993, p. 620)

In zilele noastre se incearca tot mai mult micsorarea acestor diferente, astfel incat, indiferent de etnie, religie, apartenenta sexuala, preferinte politice, etc. toti indivizii sa aiba posibilitatea de a actiona de pe pozitii de egalitate, avand aceleasi sanse de a-si satisface nevoile, dorintele si aspiratiile. Insa accesul limitat la anumite resurse face ca in interiorul fiecarui individ sa existe o parte egoista, capabila sa lupte pentru propriile interese chiar si cu pretul excluderii anumitor grupuri sau persoane.

Minoritatile etnice, nationale si sociale

Prin minoritate etnica se intelege un grup uman care vorbeste aproximativ aceeasi limba, impartaseste aceleasi patternuri culturale, are cunostinta originii comune care sta la baza solidaritatii de grup, dar care nu se poate raporta la o tara mama, respectiv la un stat national. In tara noastra avem urmatoarele categorii de minoritati etnice: rromii, etnia aromana (machidonii), etnioa ruteana.

Caracteristica de baza a minoritatilor etnice consta in faptul ca nu au o tara de tip stat national, nu exista o diplomatie care sa le reprezinte drepturile sau guverne care sa le sustina si sa le satisfaca interesele.

Spre deosebire de minoritatile etnice, minoritatile nationale sunt grupuri sau fractiuni ale unor state nationale care datorita diferitelor evenimente istorice si sociale traiesc si convietuiesc pe teritoriul altor state. Aceste evenimente sociale sau istorice pot fi de natura politica, militara, economica, etc. In tara noastra sunt considerate minoritati nationale: maghiarii, ucrainienii, turcii, tatarii, cehii, slovacii, croatii, sarbii,etc

Problemele minoritatilor nationale sunt avute in vedere la negocierile dintre statul in care acestea traiesc si statul din care fac parte.

Minoritatile sociale sunt reprezentate de persoane dependente de droguri si alcool, persoane cu handicap, femei, batrani, copii. Acestea sunt minoritatile cu cel mai mare risc de disciminare. Ele pot deveni foarte usor vulnerabile, deoarece sunt supuse deseori abuzurilor datorita lipsei fortei sau posibilitatii de a se apara si de a-si exercita drepturile pe care le au.

Data fiind puterea, cat si mijloacele de care dispun grupurile majoritare, putere si mijloace pe care nu intotdeauna le utilizeaza intentionat, exista riscul ca accesul la resurse a acestor grupuri mici sa devina din ce in ce mai dificil, pana la anulare. Aceste entitati se pot transforma in grupuri defavorizate social.

Un alt lucru important pe care fiecare din noi ar trebui sa-l constientizeze este faptul ca existenta minoritatilor atrage dupa sine multitudinea de caracteristici pe care fiecare minoritate le are: obiceiuri, port, cultura, norme, etc. Toate acestea trebuie sa fie scoase de sub pericolul asimilarii in vederea pastrarii identitatii si specificului fiecaruia ca parti componente ale diverisitatii tarii, continentului si a lumii.

Dupa ce am facut aceasta scurta introducere cu baze teoretice, vom adopta un stil mai aplicativ prin prezentarea unor exemple concrete de grupurin incadrate in minoritatle mai sus mentionate.

Cel mai reprezentativ grup al minoritatilor etnice in Romania este constituit din rromi.

Pe teritoriul Romaniei, rromii se confrunta cu marginalizare fizico-geografica, economica, religioasa, culturala, educationala.

Margializarea fizico-geografica provine din faptul ca, comunitatile de rromi, in raport cu ceilalti memri ai societatii sunt situati la marginea localitatilor (in cazul in care stau la tara) sau in cartierele marginase ale oraselor. Rareori ei vor fi integrati in locurile unde locuiesc comunitati de romani.

Marginalizarea economica se concretizeaza prin faptul ca sursele lor de venituri sunt asigurate prin practicarea muncii de jos. De obicei, cand candideaza pentru un post mai decent, rromii tind sa fie discriminati.

Marginalizarea religioasa. Rromii sunt desprinsi dintr-un spatiu religios foarte putin cunoscut, insa despre care se stie ca aveau institutii religioase gigantice (temple) care presupuneau costuri imense, ceea ce a facut ca rromii sa nu-si mai poata practica propria religie, fiind asimilati de religia majoritarilor.