Grupuri de Presiune - Activitatea de Lobby - Sindicalism

1. Grupuri de presiune – delimitari conceptuale

Partidele politice nu constitue decat un aspect al vietii politice, aceasta fiind stucturata si de alte grupuri. Element devenit indispensabil functionarii stucturii politice,grupurile de presiune institue un nou sistem de reprezentare, distinct de reprezentarea clasica, prin intermediul partidelor.

Desi realitatea istorica a grupurilor de presiune este mult mai veche decat cea a partidelor,recunoasterea calitatii lor de componente esentiale ale stucturii politice a statelor este relativ recenta, cel putin in Europa.In 1908, in S.U.A, Arthur F.Bentley vorbea deja de “ grupuri de interes “ ( Interest Groups) si de presiunile exercitate de acestea dar consacrarea termenului se produce abia in primii ani de dupa cel de al doilea razboi mondial.

Grupurile de presiune mai poarta denumirea si de grup de interes. Acesti doi termini nu sunt intotdeauna sinonimi, deoarece un grup de presiune poate fi intotdeauna un grup de interes, dar un grup de interes nu poate fi intotdeauna un grup de presiune.

Grupul de interes, format si dezvoltat in comunitatile istorice este constituit dintr-un numar de persoane unite de unul sau mai multe interese comune.Orice grup uman poate fi un grup de interes, formal sau informal,

de situatie, de adeziune, etc.In conditiile trecerii de la societatea feudala la capitalism, apar premisele politizarii anumitor interese.Intre factorii favorizanti ai dezvoltarii grupurilor de presiune au fost mentionati libertatea si dreptul de asociere, regimul reprezentativ, industrializarea si consecintele antrenate de progresul tehnic.Evolutia societatii industriale si a functiilor statului, transformarile care au afectat institutiile parlamentare, dezvoltarea aparatului administrativ si birocratic au facut necesara exprimarea intereselor si revendicarilor diferitelor categorii de indivizi.

Grupul uneste persoane intre care exista relatii specifice de frecvente pentru ca de aici sa se degajeze un mod colectivde conduita. Intre factorii de adeziune la un grup, considerarea intereselor ocupa un loc important.Ca atare, studiul grupurilor de presiune este unul al intereselor organizate, exercitarea influentei reclamand organizare.Unii autori (D.Truman) subliniaza ca aparitia interesului ce determina constituirea grupului este favorizata de atitudinile comune ale membrilor lui.Sub impulsul unui interes comun, un ansamblu de indivizi exprima revendicari, emite pretentii sau adopta pozitii care afecteaza direct sau indirect ,alti actori ai vietii sociale.Altii ( J.M. Kaiser, S.Finer, A. Potter) sustin ca interesul poate constitui grupul numai in masura in care suscita o actiune de aparare si o vigilenta particulara.

Roger-Gerard Schwartzenberg sustine ca nu exista nici un grup de interes care sa nu fie tentat sau fortat sa exercite o presiune.Variabile sunt numai frecventa, amploarea sau stilul de recurs la pressing.