Cuprins
- 1. Considerente generale asupra partidelor politice
- 2. Evolutia conceptului de partid politic
- 3. Particularitatile partidelor politice
- 4. Nivele de organizare a partidelor politice
- 5. Functiile partidelor politice
- 6. Resursele partidelor politice
- 7. Criterii juridice de definire a partidelor politice
- 8. Categorii si variante de partide politice
- 9. Institutionalizarea partidelor politice
- 10. Concluzie
Extras din referat
In politologia contemporana societatea este caracterizata de o complexitate de interese si opinii,purtatorii carora se asociaza in grupuri stabile si mai putin stabile care se sustin sau se opun.Partidului politic,in societate ii revine o pozitie influenta in care in mare masura depinde de natura regimului politic.Partidul politic are rolul de elaborarea unui mecanism care sa faca o conexiune intre popor si guvern,a socieatii civile cu statul.
Considerente generale asupra partidelor politice
Daca ar fi sa facem o istorie a partidelor politice putem spune ca forme incipiente nepurtand aceasta denumire au existat inca din Antichitate, insa partidele apar in secolul XVIII-XIX.Primele grupari politice apar in antichitate.Acestea sint numite in primele texte societati secrete,organizatii oficiale.Documentele istorice ale timpului mentioneaza activitatea curilor,ordinelor,breslelor,comunelor,etc.Asemenea organizatii sint atestate in polisurile Sparta,Atena, in Imperiul Roman.Istoricii amintesc despre partidele lui Cicero,Grachus,Caesar.Izvoarele documentare atesta ca polisul grecesc era impartit in 2 partide eupatrizii si demosul.Potrivit relatarilor lui Aristotel,in Atena,activau trei paride politice pedienii ,care aparau interesele aristocratiei funciare;parmentiancii,deacrenii-organizatia celor de la munte,agricultorii si pastorii nevoiasi.In Grecia Antica prin notiunea de ,,partid”se subintelegea o organizatie politica.In Roma Antica, partidul desemna un cerc al politicianilor,al consilierilor din anturajul conducatorului.
In Evul Mediu,ca urmare a dominarii monarhiei absolute in organizarea si conducerea societatii ,rolul partidelor politice scade. Max Weber defineste organizatiile politice medievale-grupuri aristocratice,prima treapta a constituirii partidului politic modern. La nivelul social, in feudalism, societatea se structureaza in partida nobilimii, a clerului, a taranimii, iar catre sfarsitul feudalismului in starea a III-a ce grupa elementele antifeudale. In acelasi in feudalism, cand civilizatia este dominata de religie, popoarele, tarile lumii sunt grupate in functie de doctrina teologica in crestinism, islamism, budism, hindusism, etc.
De regula, in societatea medievala asa-zisele partide apar in interiorul nobilimii, intre forma sa laica si ecleziastica, iar catre sfarsitul acestei societati, intre nobilime si starea a III-a ce grupa elementele viitoare burgheziei si masele populare.
Referitor la partidismul specific sclavagismului si feudalismului se pot face urmatoarele aprecieri:
-In aceste societati, “partidele” nu au constituit entitati politice de sine statatoare, institutii ale structurii si functionalitatii vietii politice. Drept urmare, ele nu aveau nici un rol in definirea si caracterizarea regimurilor politice din aceste societati;
-“Partidele politice” din aceste societati nu desfasurau o activitate permanenta, ci una sporadica, efemera, nefiind bazata pe un program politic coerent si clar. De regula, ele urmareau realizarea unor interese personale sau oculte si dupa atingerea obiectivului propus sau a infrangerii, isi incetau activitatea si se destramau;
-Aceste grupuri nu au reusit sa atraga in circuitul vietii politice toate clasele si categoriile vietii sociale, ci dimpotriva, importante segmente sociale, cum era cazul sclavilor in antichitate, al taranilor, maselor populare in feudalism, al tinerilor, femeilor au ramas in afara perimetrului actiunii lor;
-Nefiind componente structurale, institutionale si functionale ale vietii politice, acest gen de partide nu au putut juca un rol sau o functie deosebita in societate, in organizarea si conducerea acesteia. Ele nu au contat in viata politica a acestor societati
In perioda renanscentista ,in Italia activau si se contaziceau 2 miscarii politice:gvenii,sustinatorii papei si globenii care sustineau guvernul republicii Florenta in lupta pentru unirea statelor mici.Grupurile aristocratice,oligarchice se deosebesc prin instabilitate,prin organizarea slaba,de aceia nu pot fi numite partide politice.Modele tipice de grupari au fost torii si vhigii,contistuite in Anglia in anii’70-’80 ai secolui XVII.Torii reprezentau interesele aristocratiei funciare si a conducerii de virf a bisericii engleze,iar vhigii-interesele aristocratiei burghezite si a burgeziei comercial –financiare.
Momentul aparitiei partidelor politice moderne trebuie cautat in perioada trecerii de la feudalism la capitalism,in timpul luptei antifeudale purtate de burghezie. Revolutiile burgheze, dar si opozitia vechii clase feudale vor da nastere la fundamentele doctrinar-politice si odata cu acestea si la instrumentele aplicarii lor-partidele politice.Partidele politice apar in interiorul Parlamentului si sunt niste forme de organizare contestate in numele unitatii politice. In societatea moderna partidele politice s-au impus ca realitati incontestabile. Procesul aparitiei lor trebuie privit in stransa corelatie cu aparitia si dezvoltarea parlamentarismului, deci cu ideea de reprezentare in viata publica. In ansamblul institutiilor unei societati cele mai apropiate pot fi considerate statul si partidele polititce care desigur nu trebuie confudate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Partidul Politic.doc