Perspectivele Integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Perspectivele Integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Stiinte Politice

Extras din document

Perspectivele Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană

- patru tipuri fundamentale de tranziţie

- 5 domenii politice principale

- Concepţie a politicii externe a Republicii Moldova (aprilie 2002)

- Criteriile Consiliul European de la Copenhaga

Dificultatea elaborării unor previziuni ştiinţifice pentru viitorul Republicii Moldova reiese chiar din procesul de edificare a noului stat independent apărut pe harta politică a Europei la 27 august 1991 , care a decurs în condiţii interne şi extrem de dificile . Înrăutăţirea bruscă a calităţii vieţii , apariţia şomajului în masă, consecinţele încă nesoluţionatului conflict din Transnistria , privatizarea lentă , ineficientă şi inechitabilă a proprietăţii de stat au marcat profund evoluţia Republicii Moldova de după 1991 . În apogeul crizei din anul 1999 , salariul mediu în termeni reali constituia doar circa 25 % din nivelul anului 1990 , iar pensia medie – circa 17 % , nivelul şomajului , calculat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii , a atins 11,1 % .

Spre deosebire de alte ţări din Europa de Est şi Centrală , după proclamarea Independenţei , Republica Moldova s-a confruntat cu patru tipuri fundamentale de tranziţie , fiecare din ele reprezentînd o provocare de o complexitate deosebită :

-tranziţia de stat , care a solicitat formarea unor instituţii de stat potrivite şi adecvate pentru administrarea noului stat independent : ministere ale afacerilor externe , apărării , finanţelor şi comerţului internaţional etc.;

-tranziţia politică , constînd în trecerea de la un regim autoritar la unul democratic , ceea ce a făcut necesară formarea unui spaţiu în care dezbaterile deschise şi disputele cu puterea să se producă în mod paşnic şi într-un climat de stabilitate politică ;

-tranziţia de regim , prin care se renunţă progresiv la planificarea centralizată în favoarea reglementării de piaţă în calitate de regim de gestionare a economiei , transformînd astfel majoritatea instituţiilor de management al economiei în anacronisme;

-tranziţia socio-economică , constînd în trecerea de la satisfacerea necesităţilor de bază prin sistemul social la mecanismul de piaţă , ceea ce a implicat revoluţionarea modului în care populaţia este angajată în cîmpul muncii , aprovizionarea necesităţilor de bază , educaţia şi asigurarea asistenţei medicale etc.

Un suport sigur pentru elaborarea unor scenarii argumentate ştiinţific pentru viitorul Republicii Moldova a fost oferit de „Declaraţia Mileniului a Naţiunilor Unite : dezvoltarea umană – obiectiv de importanţă primordială”, semnată la New York în anul 2000 de către şefii de stat şi de guverne din 147 de ţări ale lumii , prin care se afirmă ataşamentul comunităţii internaţionale – inclusiv al Republicii Moldova – faţă de valorile fundamentale ale umanităţii – libertate , egalitate , solidaritate , toleranţă , respect faţă de natură şi divizarea responsabilităţilor , accentuîndu-se importanţa soluţionării gravelor probleme legate de consolidarea păcii , respectarea drepturilor omului , asigurarea dezvoltării durabile şi protecţiei mediului .

Ca urmare , şi în vederea traducerii în viaţă a obiectivelor Declaraţiei Mileniului a Naţiunilor Unite , cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare , în Republica Moldova au fost iniţiate o serie de studii şi seminare în cadrul cărora au fost analizate modalităţile de adaptare a sarcinilor şi indicatorilor ce derivă din Declaraţia Mileniului la condiţiile specifice ale Republicii Moldova . Rezultatele acestor activităţi s-au materializat în studii aprofundate pe fiecare din domeniile definite de cele opt obiective : eradicarea sărăciei extreme şi a foamei ; realizarea accesului universal la învăţămîntul gimnazial ; asigurarea egalităţii genurilor şi acordarea de drepturi şi posibilităţi egale femeilor ; reducerea mortalităţii copiilor ; îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii materne ; combaterea HIV / SIDA , a tuberculozei şi malariei ; asigurarea durabilităţii mediului ; crearea parteneriatului global pentru dezvoltare .

Precum se menţionează în Raportul Naţional al Dezvoltării Umane „Guvernare responsabilă pentru dezvoltare umană”, elaborat în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare , acest moment critic al procesului de tranziţie , există trei scenarii pentru viitorul Republicii Moldova .

Primul scenariu presupune că actuala situaţie ar degrada într-o stare de conflict intern permanent , respectiv , într-o deteriorare a indicatorilor de dezvoltare umană . Rezultatul final al acestui scenariu ar fi fragmentarea sistemului politic , însoţită de o reducere dramatică a legitimităţii şi a performanţei instituţionale , o dată cu dezintegrarea socială , care ar conduce la potenţiale conflicte violente pentru controlul asupra teritoriilor . În cadrul acestui scenariu se apreciază că orice tip de acord sau parteneriat politic devine imposibil , iar reforma ca posibilitate va eşua inevitabil .

Al doilea scenariu , considerat mai optimist , ar consta în menţinerea situaţiei existente pe o durată nedefinită , oscilîndu-se periodic între declinul economic şi reducerea nivelului de dezvoltare umană şi tendinţele de ameliorare a acestora . Acest scenariu se caracterizează prin unele ameliorări locale , precum şi prin reforme neesenţiale , finanţate , ca regulă , de către donatorii externi . În eventualitatea acestei variante , Guvernul îşî v-a asuma un rol de conducere în toate domeniile de activitate , în timp ce problemele principale ce ar trebui soluţionate vor fi trecute sub tăcere . În cadrul acestui scenariu nu poate fi realizată o reformă politică serioasă , ci doar reorganizări instituţionale şi transformări limitate , ce pot conduce doar la unele schimbări cosmetice . Tensiunea socială se va menţine , dar conflictele vor fi de scurtă durată , sporadice , localizate în anumite sectoare şi controlabile prin măsuri represive . Satisfacerea structurală a cerinţelor sociale , chiar şi nesemnificative , va fi tergiversată .

Fisiere in arhiva (1):

  • Perspectivele Integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana.doc