Regimul Politic Democratic în Franța

I. Caracteristici generale

Grecii –probabil atenienii- au fost cei care au introdus termenul de democraţie sau demokratia, compus din cuvintele greceşti demos (poporul) şi kratos (a conduce). Este un regim în care sunt respectate drepturile cetăţeneşti, de asemenea existenţa pluripartidismului, a constituţiei şi dreptul la vot.

În concepţia unor autori, democraţia are cel puţin zece avantaje :

1. Democraţia contribuie la prevenirea guvernării de către autocraţi cruzi şi infami.

2. Democraţia garantează cetăţenilor săi un număr de drepturi fundamentale pe care sistemele nedemocratice nu le garantează şi pe care nu le pot garanta.

3. Democraţia asigură cetăţenilor săi o varietate de libertăţi personale mai mare decât oricare alternativă posibilă.

4. Democraţia îi ajută pe oameni să îşi apere interesele fundamentale.

5. Numai un guvernământ democratic poate oferi persoanelor o oportunitate maximă de a-şi exercita libertatea de auto-determinare – de a alege legile conform cărora să trăiască.

6. Numai un guvernământ democratic poate oferi persoanelor o oportunitate maximă de exercitare a responsabilităţii morale.

7. Democraţia încurajează dezvoltarea umană mai mult decât oricare alternativă.

8. Numai un guvernământ democratic poate încuraja un grad relativ ridicat de egalitate politică.

9. Democraţiile reprezentative moderne nu luptă una împotriva alteia.

10. Ţările cu guvernări democratice au tendinţa de a fi mai prospere decât ţările cu guvernări nedemoctatice.

Robert Dahl, în lucrarea sa Despre democraţie, precizează cerinţele minime pentru o ţară democratică:

1. Oficiali aleşi prin vot.

2. Alegeri libere, corecte şi frecvente.

3. Libertatea de expresie.

4. Surse alternative de informare.

5. Autonomie asociaţională

6. Cetăţenie cuprinzătoare

1.Conceptul de regim politic

O primă încercare de definire şi tipologizare a regimului politic a fost făcută din perspectiva ştiinţei dreptului constituţional.

Regimurile politice au fost definite în literatura de specialitate ca reprezentând anumite modalităţi prin care puterea politică este organizată într-o ţară determinată.

Problematica definirii regimului politic a generat în cadrul politologilor diferite opinii.

Astfel, autorii francezi – Julien Freund şi Philipe Ardant- caracterizează noţiunea de regim politic ca fiind una complexă, care face apel la regulile de organizare şi funcţionare a instituţiilor constituţionale, la sistemul de partide, la practica vieţii politice, precum şi la ideologie şi moravurile politice.

De asemenea, M.Duverger apreciază : ”Cel ce cunoaşte dreptul constituţional şi ignoră rolul partidelor politice are o imagine falsă despre regimurile politice contemporane” .

În acelaşi spirit G.Burdeau spune: ”În zilele noastre, pentru a caracteriza regimul care funcţionează în stat nu trebuie să ne mai întrebăm pe ce bază - parlamentară sau prezidenţială - se înfăptuieşte diviziunea puterilor, ci trebuie mai întâi lămurită calitatea partidelor, structura lor şi scopurile lor”.

Putem remarca astfel faptul că, partidele politice au un rol foarte important în caracterizarea regimului politic, fiind principalul element în cadrul intituţiilor politice.

Mergând consecvent pe linia instituţionalistă a definirii regimului politic, M.Duverger conchide: “ Totalitatea instituţiilor politice, care funcţionează în ţara respectivă, într-o anumită perioadă, constituie regimul politic”. Deşi pune în centrul instituţiilor politice partidul politic, M. Duverger concepe regimul politic ca o interdependenţă directă a tuturor instituţiilor politice. De asemenea, el arată strânsa corelaţie dintre regimul politic şi instituţiile sociale, economice etc.

Pornind de la aceste considerente, în legatură cu definirea regimului politic, putem aprecia următoarele:

- Prin regim politic se înţelege modul concret de organizare, instituţionalizare şi funcţionare a sistemului politic şi de exercitare a puterii politice de către o forţă social-politică în cadrul unei comunităţi sociale sau a unui sistem social global.