Regimul Semi-Prezidential in Romania, Avantaje si Neajunsuri

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Regimul Semi-Prezidential in Romania, Avantaje si Neajunsuri.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Pop Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Stiinte Politice

Extras din document

Preambul.

Odată cu căderea regimului comunist statele nou formate aveau nevoie de un regim eficient, cu caracter democratic care ar fi permis o dezvoltare benefică în viitor, astfel România fiind un stat în curs de dezvoltare, atât din punct de vedere al economiei cât si din punct de vedere a stabilirii unui sistem juridico-administrativ eficient de functionare care ar putea să asigure ambiantele sigure necesare unei dezvoltări eficiente am considerat atât necesar, cât s interesant a studia importanta regimului, în cazul României având de a face cu un regim parlamentar cu un presedinte ales, sau cu un regim semi-prezidential cum mai este el numit. Importanta determinării unui regim convenabil unui stat ca România este crucială dat fiind faptul că acesta la rândul său va determina orientarea întregii politici si procesului decizional, va permite stabilirea rapoartelor de functionare între cele trei puteri ale statului. În studiul meu îmi propun ca scop definirea formelor de guvernământ democratice existente, adică a regimului parlamentar si prezidential, iar derivat de la ele a celui semi-prezidential. Dat fiind faptul că în România azi ne confruntăm adesea cu conflicte dintre presedinte parlament si guvern în persoana prim-ministrului îmi propun de asemenea să evaluez compatibilitatea regimului actual cu situatia din tară, raportat la cultura politică existentă, la parcursul istoric, să analizez părerile oamenilor de politică. Îmi propun de asemenea să efectuez o analiză comparativă între modelul Francez si cel Român în vederea identificării deosebirilor si asemănărilor. Iar pe finele lucrării îmi propun să formulez o serie de concluzii care ar putea fi aplicate în vederea ameliorării functionării aparatului de stat.

Regimurile democratice: prezidential, parlamentar si semi-prezidential.

Regimul politic îl putem definica ansamblul instituţiilor şi raporturilor prin care clasa politcă îşi înfăptuieşte programul politic.În societatea contemporană există două mari modele de regimuri democratice moderne, regimul prezidential si regimul parlamentar, semi-prezidentialismul îsi propune crearea unui nou regim ce ar urma calea de mijloc dintre cele două, adică ar presupune anumite caracteristici a fiecăruia în vederea obtinerii unui rezultat scontat. Pentru a putea stabili deosebirile dintre aceste forme de guvernământ voi defini câteva caracteristici esentiale ele fiecăruia, astfel:

Regimul parlamentar

Trăsături esentiale:

Răspunderea politică şi solidară a guvernului în faţa parlamentului.

- Există un executiv bicefal, reprezentat de guvern şi de şeful de stat.

- Singurul organ ales de popor este parlamentul, de aici rezultă că si legitimitatea de care dispune parlamentul îl îndreptăteste să fie superior în raport cu presedintele, care îsi derivă puterea la rîndul său din legitimitatea parlamentului.

- Şeful de stat are atribuţii reduse, competenţe tradiţionale oricărui şef de stat: încheie tratate internaţionale, conferă decoraţii, titluri, primeşte şi acrediteată reprezentanţii diplomatici, promulgă legile adoptate de parlament.

- Şeful de stat poate fi atât monarhul cât şi preşedintele, în funcţie de forma de guvernamânt.

- Preşedintele are atribuţii limitate fiind numit pe o anumită perioadă de către parlament.

Astfel conchidem că regimul parlamentar presupune o formă de guvernământ ce alocă putere în mâinile parlamentului, acesta fiind organul legislativ suprem si având cele mai extinse atributii în stat, depăsindu-le pe ale presedintelui, acesta fiind ales de către parlament nu poate fi superior parlamentului. Această model de guvernământ în forma lui clasică îl întâlnim în Marea Britanie, unde rolul presedintelui îl are monarhul, de asemenea regimuri parlamentare au Germania, Italia, Israel, Spania.

Regimul prezidential

Trăsături esentiale:

- atât parlamentul cât şi preşedintele sunt aleşi de către popor , de aici rezultă faptul că preşedintele nu poate să dizolve parlamentul iar parlamentul nu poate demite preşedintele ( cu o singură excepţie care se referă la punerea sub acuzare a preşedintelui).

- executivul este monocefal fiind reprezentat doar de preşedinte. Nu există un guvern propriu-zis.

- Miniştrii sunt numiţi şi revocaţi în mod arbitral de preşedinte. Ei răspund doar în faţa preşedintelui.

Dacă urmărim caracteristicile prezidentialismului putem lejer observa că legislativul si executivul sunt clar delimitate ambele având măsura lor de legitimitate, astfel în fruntea guvernului se află presedintele care este ales prin vot direct deci rezultă că are acelasi grad de legitimitate ca si a parlamentului care este de asemenea ales prin vot universal, în acelasi timp într-un regim prezidential presedintele are destule pârghii de influentă a proceselor importante într-un stat, dat fiind faptul că el se află în fruntea executivului, ceea ce îl deosebeste de presedintele în regimul parlamentar, deci putem concluziona că un regim prezidential presupune ca puterea legislativă si executivă să fie divizate, ambele având în frunte un reprezentant direct al poporului, respectiv parlamentul de o parte si presedintele de alta.

Fisiere in arhiva (1):

  • Regimul Semi-Prezidential in Romania, Avantaje si Neajunsuri.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „BABES-BOLYAI” FACULTATEA DE STIINTE POLITICE, ADMINISTRATIVE SI ALE COMUNICARII