Rolul femeii în luarea decizilor și în politică

Rolul femeii in luarea decizilor si politica

Introducere

“Imbibat de spirit egoist si preocupat de a nu avea in fata sa un rival si un concurent inarmat cu aptitudini egale, barbatul a indepartat-o pe femeie de oriunde i-ar fi putut face umbra sau, daca a lasat-o sa patrunda, a retribuit-o inegal, pentru a o dezcuraja si imobiliza, pentru a o tine vesnic in limitele de inferioritate din care nu va trebui sa iasa” dupa cum afirma Claypso Botez.

Pe parcursul istoriei, inca din perioada Greciei Antice femeile nu erau definite prin calitatile pe care le detineau ci mai mult prin trasaturile masculine care le lipseau.Aristotel definea femeile ca “barbati deformati”. Din perspectiva grecilor femeile aveau mai putina ratiune, altii considerau femeia lipsita de putere, in opinia lui Freud femeilor le lipsea penisul. Interesant de observat este faptul ca dea lungul timpului femeile au fost definite in raport cu barbatii, acestia convertindu-se in standarde, norme.(Moira Gantes, 2001, Critica feminista la adresa filozofiei,pp 141)

Pana in prima jumatate a secolului XX tratatele de teorie politica neglijeaza aproape in intregime femeia. Putine au fost exceptile si anume Hannah Arend,Mary Wallstonecraftprin lucrarea sa A vindication of the Rights of Woman(O revendicarea a drepturilor femeii,1792),Harriet Taylor Mill prin lucrarea Enfranchisment of Woman(Emanciparea politica a femeii,1832). Marii ganditori democrati au construit modele ale democratiei care exclud femeile.Spre exemplu Hobbes creaza “barbatul artificial” sau Leviathanul cu scopul suprem de a apara si a proteja omul.Conform teoriilor lui Hobbes Dumnezeu creaza barbatul, iar barbatul la randul lui creaza corpul politic.Prin urmare nu exista nici un Leviathan feminin,nu exista o femeie artificiala care sa protejeze si sa apere femeia naturala. Ca atare femeia ramane fara aparare in raport cu corpul politic,potrivit lui Hobbes, traieste o teama continua si amenintarea unei morti violente.Cu alte cuvinte femeia traia dupa convingerile,teoriile,politicile realizate in mod exclusiv de barbati dupa interesele si stilul lor.

Pentru Rousseau sexul reprezinta criteriul fundamental de definire a unei persoane. Este cel care determina in intregime rolul individului si mai ales daca este vorba despre femeie. Acesta spunea: “Cu exceptia sexului ei, o femeie este un barbat” insa sexul reprezenta o educatie diferita, o moralitate diferita, o functie sociala si politica diferita de cea a sexului masculin. In contrast femeia este intotdeauna o femeie limitata in drepturi si dupa cum spune Rousseau “totul ii reaminteste de propriul sex”.

Miscarea feminista in occident si Romania

Miscarea feminisat a fost caracterizata de dorinta femeilor de a dobandi un statut juridic egalpentru femei in fata barbatilor.Scopul miscarii feministe consta in obtinerea de drepturi civile si politice consemnate in Constitutie si legislatie.

Inceputurile feminismului modern sunt marcate de doua lucrari influente respectiv Mary Astell cu A Proposal to Ladies si lucrarea de referinta a lui Mary Wallstonecraft conform careia femeile trebuie sa devina cetateni rationali,cu dreptul la o educatie asemenea barbatilor,educatie bazata pe dreptul la libertate,oportunitate in detinerea oricarei functii,reprezentativitate politica, demnitate personala.Mary Wallstonecraft adreseaza o intrebare la care feministele incearca sa gaseasca un raspuns:”Daca toti oamenii se nasc liberi cum se face ca toate femeile se nasc sclave?”

Dat fiind faptul ca unele categorii de femei duceau o lupta cu supravietuirea(femeile de culoare,femeile muncitoare,femeile din mediul rural) lupta pentru dezvoltare si afirmare ocupa locul doi in randul prioritatilor acestor categorii de femei.Astfel primul val al miscarii feministe a raspuns predilect problemelor unor anumitor categorii de femei:cele albe, de cultura europeana,apartinand clasei de mijloc.

In Romania,primul val al miscarii feministe se defasoara in sincron cu cel occidental.Este vorba despre o miscare feminista a elitelor,a unor femei educate cu acces la informatie internationala.Insa Romania precomunista era formata din 80% populatie din mediul rural, ca atare miscarea feminista este incomensurabila cu cea din vestul Europei.

Cea mai importanta perioada pentru femeile din Romania este perioada premergatoare constituirii Constitutiei din 1923, considerata a fi cea mai democratica constitutie dinaintea comunismului, in care femeile romance au dus o activitate intensa de lobby pentru drepturi.La nivel social si politic acestea cereau drepturi civile si politice egale,participarea femeilor la toate institutiile,demnitatile si functile publice alaturi si la fel ca barbatii, pregatirea politica a femeilor pentru exercitarea drepturilor lor(Eleonora Stanescu,1919).Prin Constitutia din 1946 femeile primesc drept de vot, insa voteaza pentru prima data in conditii de alegeri libere in anul 1990. Celelalte alegeri din perioada comunista fiind niste simulacre.Instalarea comunismului in Romania duce la anihilarea si amutirea feminismului.

Daca primul val a miscarii feministe si-a atins scopul de a incorpora in legislatie drepturi egale pentru femei cu cele ale barbatilor, valul al doilea isi propune punerea lor in practica in viata de zi cu zi ,distrugerea diferentelor.Altfel spus s-a incercat gasirea unui raspuns la intrebarea:de ce in ciuda egalitatii formale,femeile raman cetateni de rangul doi?

Simone de Beauvoir in lucrarea Al doilea sexneaga faptul ca ar exista o esenta anterioara existentei: “On ne nait pas femme, on le deviant”. Teoria sa spune ca contextul cultural–politic in care te nasti te face sa devii femeie.Femeile sunt educate sa fie ceva,decat sa devina ceva.Spre exemplu dictionarul de sinonime al limbii romane are ca sinonim pentru termenul “barbat” cuvintele “om”, “sot” iar pentru termenul de “femeie" cuvintele “sotie”,”servitoare”, “prostituata”, “femeie de strada” ceea ce releva cum erau perceputi in contextual cultural si temporal cei doi termeni.Autoritatea dictionarului poate bineinteles sa conduca la perpetuarea prejudecatilor.

La fel ca si primul val, al doilea val al miscarii feministe a fost un castig semnificativ. O serie de politici feministe s-au transformat in politici de stat:plata egala pentru munca de valoare egala, acces la profesii considerate “masculine”,politici de combatere a sexsismului in educatie,in angajare, in mass-media.